Comunicat de presă
Septembrie 2026. Un sondaj realizat în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia arată că preocupările economice domină agenda locuitorilor, în timp ce respondenții din Găgăuzia privesc cu interes apropiatele alegeri pentru Adunarea Populară, dar exprimă rezerve privind corectitudinea acestora. Cercetarea surprinde, de asemenea, opiniile despre funcționarea autonomiei, relația cu autoritățile centrale, integrarea socială și opțiunile de politică externă.
Economia și direcția în care merg lucrurile
În eșantionul comun al celor două regiuni, 81,8% dintre respondenți consideră că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită. Aceeași percepție o au 63,2% dintre respondenții din Găgăuzia cu privire la evoluția autonomiei și 47,3% dintre cei din Taraclia cu privire la raionul lor. Nemulțumirea față de situația economică a țării ajunge la 71,4% în Găgăuzia și 80,3% în Taraclia. Întrebați care este problema ce îi îngrijorează cel mai mult, respondenții indică pe primul loc prețurile: 33,2% în Găgăuzia și 32,4% în Taraclia.
Autonomia și relația cu autoritățile centrale
În Găgăuzia, 61,8% dintre respondenți consideră că atribuțiile autonomiei ar trebui extinse, iar 27,4% preferă păstrarea lor la nivelul actual. Tot aici, 66,3% afirmă că legea din 1994 privind statutul autonomiei nu este aplicată corespunzător. Pentru viitoarea conducere a Găgăuziei, 46,6% dintre respondenți preferă o cooperare strânsă cu autoritățile centrale, iar 28,3% susțin dialogul însoțit de o apărare mai fermă a atribuțiilor autonomiei. Doar 3,0% aleg confruntarea politică dură.
Alegerile pentru Adunarea Populară
În perspectiva alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, stabilite pentru 15 noiembrie 2026, 81,7% dintre respondenții din autonomie declară că intenționează să participe la vot. Totuși, 56,8% sunt mai degrabă sau deloc încrezători că scrutinul va fi liber și corect, în timp ce 36,1% sunt încrezători. Dintre cei care nu au încredere, 41,2% indică drept principal motiv riscul cumpărării voturilor, iar 26,2% menționează influența autorităților centrale.
La alegerea unui candidat pentru scrutinul regional, cel mai des este invocată capacitatea de a soluționa problemele economice și sociale (37,7%), urmată de apărarea autonomiei (24,4%) și de capacitatea de a colabora cu autoritățile centrale (12,8%). Orientarea geopolitică este indicată ca principal criteriu de 1,5% dintre respondenți. Aceste cifre descriu intenții și percepții declarate la momentul intervievării, nu prezența efectivă la vot sau rezultatul alegerilor.
Identitate și opțiuni pentru viitor
Se consideră integrați în societatea Republicii Moldova 78,7% dintre respondenții din Găgăuzia și 52,5% dintre cei din Taraclia. În viața de zi cu zi, limba vorbită cel mai des acasă este găgăuza pentru 49,1% dintre respondenții din autonomie și bulgara pentru 54,3% dintre cei din Taraclia; rusa este vorbită acasă de 46,5%, respectiv 44,3%. La întrebarea despre alegerea între Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică, 53,6% în Găgăuzia și 59,8% în Taraclia optează pentru cea din urmă; pentru Uniunea Europeană optează 14,1%, respectiv 14,5%.
Sondajul a fost efectuat în cadrul Barometrului Opiniei Publice, septembrie 2026, realizat de Institutul de Politici Publice. Datele au fost colectate de ATES Research Group, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova. Numărul respondenților: 264 în total, dintre care 202 în UTA Găgăuzia și 62 în raionul Taraclia. Marja de eroare: 5,6% pentru tot eșantionul.
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.