Al doilea val de deportări. Evenimente care scriu istorie

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a deportat zeci de mii de oameni, inclusiv femei, copii și bătrâni, pe care i-a dus în Siberia, în lagăre de concentrare, iar averile le-au fost confiscate. Se estimează că cel puțin 11 mii de familii – în total peste 35 mii de persoane au fost deportate în așa-numita „Operațiune Sud”, scopul căreia a fost deportarea unui număr mare de oameni considerați „dușmani ai poporului” sau „elemente social-periculoase”.

Cei peste 35 de mii de oameni au fost urcați, în doar câteva ore, în vagoane și duși în lagăre de muncă forțată. Au fost deportați copii, femei, bătrâni și cei mai buni gospodari, nu erau cruțate nici gravidele, nici persoanele cu dizabilități. Unii au revenit peste ani, alții n-au mai apucat.

Istoricii afirmă că deciziile privind represiunea erau luate de liderii partidului și guvernului sovietic și erau acceptate la cel mai înalt nivel, personal de Stalin și un cerc restrâns de asociați. Pe de o parte, deportările au fost oficializate legal, fiind adoptate decrete ale Consiliului Suprem URSS, rezoluții ale Consiliului Comisarilor Poporului URSS, Comitetelor de Stat de Apărare. Pe de altă parte, toate aceste decizii au contrazis Constituțiile URSS și ale republicilor unionale, prin urmare inițial au fost ilegale.

Represiunea mai avea scopul de a smulge mase de oameni din mediul lor stabil și plasarea lor într-un nou context neobișnuit și riscant pentru supraviețuirea lor. Noile așezări se aflau la mii de kilometri distanță de locurile de baștină, astfel întregul contingent reprimat era supus unui proces feroce de desocializare și deznaționalizare.

6 iulie este zi de doliu național în Moldova, fiind organizate mitinguri de comemorare a victimelor deportărilor staliniste.

În august 2013, la Chișinău a fost inaugurat monumentul „Trenul durerii” în memoria victimelor deportărilor regimului comu­nist. Lucrarea în bronz, realizată de sculptorul Iurie Platon, este dedicată zecilor de mii de moldoveni deportați în anii 1940-1953. Amplasarea monumentului în scuarul Gării feroviare din capitală are o conotație specială: anume de aici cei mai mulți basarabeni au fost duși cu forța în Siberia și Kazahstan.

În fondurile Agenției Naționale a Arhivelor se păstrează fotografii și documente ce fac referire la istoriile de viață ale mai multor persoane deportate, care trăiau în diferite localități ale țării, erau de diferite naționalități și ocupau diverse poziții sociale.

În anul 2023, în memoria victimelor celui de-al doilea val de deportări staliniste, în Piața Marii Adunări Naționale a fost amenajată expoziția „Basarabeni în Gulag”. Au fost amplasate două vagoane de tren identice celor folosite de sovietici pentru deportări, în ele fiind expuse obiecte folosite de victimele deportărilor, care au suportat zăpușeala și condițiile halucinante timp de trei săptămâni de drum chinuitor, culminat cu frigul Siberiei. În anul trecut, expoziția a fost întitulată „Trenul Durerii”, aceasta fiind prezentată într-un format nou, cu elemente digitale și grafice, conținut multimedia, obiecte, fotografii și istorii din viața familiilor deportate. A doua ediție a fost vizitată de aproape 20 de mii de persoane.  

Au fost organizate în total trei operațiuni de deportări în masă din Moldova: în iunie 1941, iulie 1949 și aprilie 1951.

Materialul este parte a campaniei IPN „Evenimente care scriu istorie”.

Agenția de presă IPN este o instituție media exemplară, liberă și independentă, cu o istorie de peste 20 de ani. IPN este instituție media de utilitate publică și o expresie jurnalistică a efortului de consolidare a democrației și modernizării Republicii Moldova.

Anual, IPN produce peste 9000 de știri și materiale jurnalistice în limbile română, rusă și engleză, organizează peste 500 de dezbateri, emisiuni și conferințe de presă, furnizează fotografii exclusive de la peste 500 de evenimente publice și are cea mai mare rețea de abonați – instituții de stat și administrație locală, ambasade și organizații internaționale, instituții media naționale și internaționale, ONG-uri etc.

Agenția IPN administrează platforma online ipn.md și este prezentă pe Facebook, Instagram, Telegram, X, TikTok, Youtube.

Vino și tu la IPN – unde informația este tratată cu responsabilitate și toți sunt liberi să vorbească.

Contacte:
Tel.:068888261
[email protected]

Aproximativ 200 de persoane au rămas blocate în Cambodgia după ce nava de croazieră de lux Villa Vie Odyssey, cu care călătoreau în jurul lumii, și-a suspendat activitatea din cauza creșterii semnificative a prețurilor la combustibil. Operatorul navei a declarat că le oferă sprijin pasagerilor, dintre care unii se mutaseră definitiv la bord, pentru a le asigura cazare temporară, transmite IPN.

Potrivit Euronews, nava este ancorată în orașul Sihanoukville din Cambodgia, iar data plecării nu a fost stabilită deocamdată. Operatorul analizează între timp opțiunile disponibile pentru redresarea financiară a companiei.

Conform operatorului, cheltuielile lunare pentru combustibil calculat pentru fiecare cabină au crescut la peste șapte mii de euro, față de 1 600 de euro estimați inițial.

Vasul de croazieră a plecat din Belfast în octombrie 2024, într-o călătorie continuă în jurul lumii. În timp ce unii pasageri și-au închiriat cabinele, alții s-au mutat definitiv la bord, plătind până la 107 mii de euro pentru o cabină.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Al doilea val de deportări. Evenimente care scriu istorie

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a deportat zeci de mii de oameni, inclusiv femei, copii și bătrâni, pe care i-a dus în Siberia, în lagăre de concentrare, iar averile le-au fost confiscate. Se estimează că cel puțin 11 mii de familii – în total peste 35 mii de persoane au fost deportate în așa-numita „Operațiune Sud”, scopul căreia a fost deportarea unui număr mare de oameni considerați „dușmani ai poporului” sau „elemente social-periculoase”.

Cei peste 35 de mii de oameni au fost urcați, în doar câteva ore, în vagoane și duși în lagăre de muncă forțată. Au fost deportați copii, femei, bătrâni și cei mai buni gospodari, nu erau cruțate nici gravidele, nici persoanele cu dizabilități. Unii au revenit peste ani, alții n-au mai apucat.

Istoricii afirmă că deciziile privind represiunea erau luate de liderii partidului și guvernului sovietic și erau acceptate la cel mai înalt nivel, personal de Stalin și un cerc restrâns de asociați. Pe de o parte, deportările au fost oficializate legal, fiind adoptate decrete ale Consiliului Suprem URSS, rezoluții ale Consiliului Comisarilor Poporului URSS, Comitetelor de Stat de Apărare. Pe de altă parte, toate aceste decizii au contrazis Constituțiile URSS și ale republicilor unionale, prin urmare inițial au fost ilegale.

Represiunea mai avea scopul de a smulge mase de oameni din mediul lor stabil și plasarea lor într-un nou context neobișnuit și riscant pentru supraviețuirea lor. Noile așezări se aflau la mii de kilometri distanță de locurile de baștină, astfel întregul contingent reprimat era supus unui proces feroce de desocializare și deznaționalizare.

6 iulie este zi de doliu național în Moldova, fiind organizate mitinguri de comemorare a victimelor deportărilor staliniste.

În august 2013, la Chișinău a fost inaugurat monumentul „Trenul durerii” în memoria victimelor deportărilor regimului comu­nist. Lucrarea în bronz, realizată de sculptorul Iurie Platon, este dedicată zecilor de mii de moldoveni deportați în anii 1940-1953. Amplasarea monumentului în scuarul Gării feroviare din capitală are o conotație specială: anume de aici cei mai mulți basarabeni au fost duși cu forța în Siberia și Kazahstan.

În fondurile Agenției Naționale a Arhivelor se păstrează fotografii și documente ce fac referire la istoriile de viață ale mai multor persoane deportate, care trăiau în diferite localități ale țării, erau de diferite naționalități și ocupau diverse poziții sociale.

În anul 2023, în memoria victimelor celui de-al doilea val de deportări staliniste, în Piața Marii Adunări Naționale a fost amenajată expoziția „Basarabeni în Gulag”. Au fost amplasate două vagoane de tren identice celor folosite de sovietici pentru deportări, în ele fiind expuse obiecte folosite de victimele deportărilor, care au suportat zăpușeala și condițiile halucinante timp de trei săptămâni de drum chinuitor, culminat cu frigul Siberiei. În anul trecut, expoziția a fost întitulată „Trenul Durerii”, aceasta fiind prezentată într-un format nou, cu elemente digitale și grafice, conținut multimedia, obiecte, fotografii și istorii din viața familiilor deportate. A doua ediție a fost vizitată de aproape 20 de mii de persoane.  

Au fost organizate în total trei operațiuni de deportări în masă din Moldova: în iunie 1941, iulie 1949 și aprilie 1951.

Materialul este parte a campaniei IPN „Evenimente care scriu istorie”.

Agenția de presă IPN este o instituție media exemplară, liberă și independentă, cu o istorie de peste 20 de ani. IPN este instituție media de utilitate publică și o expresie jurnalistică a efortului de consolidare a democrației și modernizării Republicii Moldova.

Anual, IPN produce peste 9000 de știri și materiale jurnalistice în limbile română, rusă și engleză, organizează peste 500 de dezbateri, emisiuni și conferințe de presă, furnizează fotografii exclusive de la peste 500 de evenimente publice și are cea mai mare rețea de abonați – instituții de stat și administrație locală, ambasade și organizații internaționale, instituții media naționale și internaționale, ONG-uri etc.

Agenția IPN administrează platforma online ipn.md și este prezentă pe Facebook, Instagram, Telegram, X, TikTok, Youtube.

Vino și tu la IPN – unde informația este tratată cu responsabilitate și toți sunt liberi să vorbească.

Contacte:
Tel.:068888261
[email protected]

Fermele mici de animale vor putea fi amplasate în intravilanul localităților doar cu acordul scris al tuturor vecinilor ale căror proprietăți se află pe o rază de 200 de metri. De asemenea, acestea trebuie să fie la o distanță de cel puțin 300 de metri de obiectivele socio-culturale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege adoptat de Parlament în lectura a doua, transmite IPN.

Potrivit proiectului, amplasarea exploatațiilor, altele decât cele nonprofesionale, va putea fi permisă printr-o decizie a consiliului local. Fermele vor putea crește o singură specie de animale, în limitele stabilite de lege.

O astfel de exploatație va putea avea cel mult 30 de bovine, 30 de cabaline, 150 de ovine sau caprine, 150 de porcine, trei mii de iepuri, trei mii de păsări, cu excepția struților și prepelițelor, 100 de struți, 50 de mii de prepelițe și porumbei sau 100 de familii de albine. Proiectul permite și creșterea melcilor pe o suprafață de cel mult cinci mii de metri pătrați, precum și a până la trei mii de animale de blană.

Inițiativa modifică și legislația sanitar-veterinară. Începând cu 1 ianuarie 2027, autorizațiile pentru fermele de păsări care produc ouă vor fi eliberate doar dacă acestea asigură condiții de protecție și bunăstare echivalente cerințelor Uniunii Europene.

Totodată, introducerea pe piață, comercializarea și utilizarea medicamentelor de uz veterinar vor fi condiționate de înregistrarea prealabilă și obligatorie a datelor în sistemul informațional de trasabilitate și utilizare a acestor medicamente.

Proiectul prevede și majorarea amenzilor pentru achiziționarea animalelor care nu sunt identificate și înregistrate în Sistemul de Identificare și Trasabilitate a Animalelor. Sancțiunile vor fi între 1 000 și 1 500 de lei pentru persoanele fizice și între 1 500 și 2 500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere, pentru fiecare animal neidentificat sau neînregistrat.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025