Bugetul de stat pentru 2020 este o aventură în care Moldova nu s-a mai avântat anterior, opinie

Bugetul pentru 2020 adoptat ieri în prima lectură în Parlament constituie o aventură în care Republica Moldova nu s-a mai avântat niciodată. Documentul este o mare bulă de săpun. De această părere este expertul politic Viorel Cibotaru. Potrivit lui, este un buget care reflectă gândirea „wishful thinking”, ceea ce înseamnă un concept care se referă mai mult la dorințe decât la dovezi și raționalitate, transmite IPN.

„Este o mare minciună atât fașă de electorat, cât și față de partenerii externi pentru că, pe de o parte, s-a declarat foarte puternic că pentru Guvernul acesta nu există acoperire politică, pe de altă parte, s-a declarat un Guvern tehnocrat. Or, manualul de politologie arată că orice guvern tehnocrat este un guvern care să promoveze niște politici de austeritate maximă, la sânge, dar noi vedem aici un buget care este extrem de darnic”, a menționat Cebotari în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul TVR Moldova.

Natalia Gavrilița, fostă ministră a finanțelor, consideră că atunci când nu se cunosc sursele de finanțare externă ale bugetului este o problemă gravă pentru că aceasta înseamnă că în bugetul statului este o sumă neacoperită. „În opinia mea, deficitul de 7,5 miliarde, cu surse nerealiste de acoperire, demonstrează atitudinea „după noi și potopul” a Guvernului Chicu și disponibilitatea de a merge înainte cu niște programe neacoperite financiar doar pentru că este un an electoral și președintele Dodon ține foarte mult să câștige al doilea mandat”, a conchis Natalia Gavrilița.

Și editorialistul Nicolae Negru consideră că bugetul pentru anul 2020 poate fi considerat unul electoral. În opinia lui, faptul că în buget este inclusă probabilitatea unor finanțări din Federația Rusă și Belarus, fără a exista acorduri și siguranță în acest sens, demonstrează aplicarea unui procedeu electoral. „Includem acești bani care nu se știe dacă îi vom primi, îi punem la investiții ca și cum, la dezvoltare, iar banii despre care avem o anumită siguranță îi punem la asistență socială astfel încât cetățenii vor beneficia din contul dezvoltării”, a declarat Nicolae Negru.

Bugetul de stat pentru anul 2020 a fost votat în primă lectură în ședința de joi, 5 decembrie, a Parlamentului. Veniturile vor însuma 44 136,6 milioane de lei, cu o majorare de 8,6% față de 2019 (rectificat), datorită creșterii preconizate a veniturilor din impozite și taxe. Cheltuielile vor constitui 51 551,9 milioane de lei, cu 11,2% mai mult față de 2019. Pentru finanțarea deficitului bugetar, în sumă de 7 415,3 milioane de lei, vor fi utilizate resurse atât externe, cât și interne.

Într-un mesaj public la încheierea mandatului, fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, a scris că a acceptat funcția pentru a promova reforme pe care le considera necesare pentru Republica Moldova, chiar dacă era conștient că acestea nu vor fi populare. El susține că rolul de ministru înseamnă mai mult decât decizii economice și negocieri cu partenerii externi, fiind unul „profund politic”, exercitat într-un mediu „foarte complex și chiar ostil”, transmite IPN.

Gavriliță recunoaște că a făcut greșeli în timpul mandatului, dar spune că una dintre cele mai mari provocări a fost încercarea de a promova una dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă complicată pentru guvernare. El afirmă că a rămas cu „un gust amar” după experiența trăită în spațiul public, criticând răspândirea informațiilor false atât pe rețelele sociale, cât și în mass-media.

Fostul ministru apreciază că timpul petrecut pe rețelele sociale, inclusiv de către funcționarii publici, nu contribuie nici la dezvoltarea economică, nici la creșterea eficienței administrației.

În încheiere, Andrian Gavriliță afirmă că își va continua activitatea în sprijinul Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. El susține că economia trebuie transformată dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre investiții, iar serviciile publice trebuie centrate pe cetățeni. Totodată, fostul ministru le-a urat succes membrilor noii echipe guvernamentale.

Andrian Gavriliță a făcut parte din Guvernul condus de Alexandru Munteanu și a fost unul dintre promotorii proiectului de reformă fiscală pentru anul 2027. Pachetul propus, care prevede modificări ale TVA și ale sistemului de impozitare și contribuții sociale, a generat critici din partea mediului de afaceri, agricultorilor și sindicatelor, iar Guvernul a retras proiectul pentru consultări suplimentare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Bugetul de stat pentru 2020 este o aventură în care Moldova nu s-a mai avântat anterior, opinie

Bugetul pentru 2020 adoptat ieri în prima lectură în Parlament constituie o aventură în care Republica Moldova nu s-a mai avântat niciodată. Documentul este o mare bulă de săpun. De această părere este expertul politic Viorel Cibotaru. Potrivit lui, este un buget care reflectă gândirea „wishful thinking”, ceea ce înseamnă un concept care se referă mai mult la dorințe decât la dovezi și raționalitate, transmite IPN.

„Este o mare minciună atât fașă de electorat, cât și față de partenerii externi pentru că, pe de o parte, s-a declarat foarte puternic că pentru Guvernul acesta nu există acoperire politică, pe de altă parte, s-a declarat un Guvern tehnocrat. Or, manualul de politologie arată că orice guvern tehnocrat este un guvern care să promoveze niște politici de austeritate maximă, la sânge, dar noi vedem aici un buget care este extrem de darnic”, a menționat Cebotari în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul TVR Moldova.

Natalia Gavrilița, fostă ministră a finanțelor, consideră că atunci când nu se cunosc sursele de finanțare externă ale bugetului este o problemă gravă pentru că aceasta înseamnă că în bugetul statului este o sumă neacoperită. „În opinia mea, deficitul de 7,5 miliarde, cu surse nerealiste de acoperire, demonstrează atitudinea „după noi și potopul” a Guvernului Chicu și disponibilitatea de a merge înainte cu niște programe neacoperite financiar doar pentru că este un an electoral și președintele Dodon ține foarte mult să câștige al doilea mandat”, a conchis Natalia Gavrilița.

Și editorialistul Nicolae Negru consideră că bugetul pentru anul 2020 poate fi considerat unul electoral. În opinia lui, faptul că în buget este inclusă probabilitatea unor finanțări din Federația Rusă și Belarus, fără a exista acorduri și siguranță în acest sens, demonstrează aplicarea unui procedeu electoral. „Includem acești bani care nu se știe dacă îi vom primi, îi punem la investiții ca și cum, la dezvoltare, iar banii despre care avem o anumită siguranță îi punem la asistență socială astfel încât cetățenii vor beneficia din contul dezvoltării”, a declarat Nicolae Negru.

Bugetul de stat pentru anul 2020 a fost votat în primă lectură în ședința de joi, 5 decembrie, a Parlamentului. Veniturile vor însuma 44 136,6 milioane de lei, cu o majorare de 8,6% față de 2019 (rectificat), datorită creșterii preconizate a veniturilor din impozite și taxe. Cheltuielile vor constitui 51 551,9 milioane de lei, cu 11,2% mai mult față de 2019. Pentru finanțarea deficitului bugetar, în sumă de 7 415,3 milioane de lei, vor fi utilizate resurse atât externe, cât și interne.

Opt grupuri de primării, care reunesc 29 de localități, au finalizat în această săptămână procedurile necesare pentru amalgamarea voluntară. Anunțul a fost făcut de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a precizat că procesul se extinde în toate regiunile țării, iar tot mai multe comunități aleg să creeze administrații locale comune, transmite IPN.

Noile grupuri constituite sunt Abaclia și Iordanovca, cu centrul administrativ la Abaclia, Carabetovca și Sadaclia, cu centrul la Sadaclia, precum și grupul format din Bălceana, Boghiceni, Lăpușna, Pașcani, Pervomaiscoe și Secăreni, care va avea centrul administrativ la Lăpușna.

Alte decizii de amalgamare au fost adoptate de localitățile Cupcui, Filipeni, Romanovca și Sărata Nouă, cu centrul la Filipeni, Hansca și Costești, cu centrul la Costești, dar și de Dărcăuți, Teleșeuca, Crișcăuți, Visoca și Rudi, care vor avea centrul administrativ la Visoca.

De asemenea, au fost create grupurile formate din Cernița, Ciripcău, Coșernița și Gura Camencii, cu centrul la Gura Camencii, precum și Rublenița, Băxani, Șolcani și Șeptelici, cu centrul administrativ la Rublenița.

Până în prezent, au fost constituite 17 grupuri de amalgamare voluntară, care reunesc 55 de primării și peste 90 de mii de locuitori. Potrivit autorităților, pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare destinate acestor localități sunt planificate investiții în valoare de 366 de milioane de lei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025