34 de ani de la trecerea în eternitate a cuplului Ion și Doina Aldea-Teodorovici

Se împlinesc 34 de ani de la trecerea în eternitate a cuplului Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Într-un mesaj de comemorare, președinta Maia Sandu a subliniat că moștenirea artiștilor rămâne vie prin cântecele lor și prin valorile pentru care au militat, transmite IPN.

Maia Sandu a menționat că, prin muzica lor, acești mari artiști au unit oamenii în jurul speranței într-un viitor liber, punându-și talentul în slujba adevărului, a limbii române și a demnității noastre naționale.

„Ne lipsesc și ne vor lipsi mereu. Dar vocile lor nu au tăcut. Le auzim și acum, în cântecele care ne emoționează și ne adună împreună. Le regăsim și în tot ce am construit de atunci – într-o țară liberă, în dreptul de a vorbi limba română și în hotărârea de a ne decide singuri soarta”, a declarat șefa statului.

În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, mașina cu care se deplasau Ion și Doina Aldea-Teodorovici din România spre Republica Moldova a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București. În mașină se aflau patru persoane. Șoferul și însoțitorul au scăpat cu viață, dar Ion și Doina, care se aflau pe bancheta din spate, nu au supraviețuit.

Municipalitatea își propune să modernizeze energetic până la 50 de grădinițe din Chișinău, pentru a îmbunătăți condițiile pentru copii și angajați și pentru a reduce consumul de energie și costurile de întreținere. În prima etapă, 30 de instituții sunt supuse auditurilor energetice, care vor sta la baza lucrărilor planificate să înceapă în 2027, a relatat pentru IPN Ala Mîrza, consiliera primarului general.

Clădirile publice din Chișinău au pierderi mari de energie

O mare parte din clădirile publice din Chișinău au fost construite cu decenii în urmă și nu corespund standardelor actuale de eficiență energetică. Multe dintre grădinițe, școli și spitale au pierderi de căldură prin pereți, acoperișuri și ferestre, iar sistemele de încălzire și ventilare sunt învechite. Aceste probleme duc la un consum ridicat de energie și la costuri mari de întreținere.

Potrivit Alei Mîrza, eficientizarea energetică presupune intervenții complexe asupra clădirilor și a instalațiilor acestora. Pe lângă reducerea cheltuielilor, modernizarea contribuie la prelungirea duratei de viață a infrastructurii publice și la îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele care folosesc zilnic aceste spații.

Ce clădiri au fost deja reabilitate

În ultimii ani, municipalitatea a realizat mai multe proiecte de eficiență energetică. Printr-un proiect susținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul E5P, au fost reabilitate 22 de instituții publice municipale: 14 licee, cinci grădinițe și trei spitale. Lucrările au inclus izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea acoperișurilor și a sistemelor de încălzire și ventilare, precum și instalarea unor sisteme fotovoltaice și de monitorizare a consumului de energie.

Alte 27 de instituții de învățământ au beneficiat de lucrări de reabilitare termică finanțate din bugetul municipal. Potrivit datelor prezentate de Ala Mîrza, proiectul de eficiență energetică și reabilitare termică a clădirilor din municipiul Chișinău finalizat în 2025 a contribuit la reducerea consumului de energie termică cu aproximativ 47% și a celui de energie electrică cu circa 45%.

Până la 50 de grădinițe, incluse în programul de modernizare

Următoarea etapă vizează eficientizarea energetică a aproximativ 50 de grădinițe din capitală. În prima etapă, 30 de instituții sunt supuse auditurilor energetice detaliate, care vor permite stabilirea lucrărilor necesare pentru fiecare clădire.

Majoritatea grădinițelor incluse în proiect au fost construite în anii 1970–1980 și necesită investiții pentru a corespunde cerințelor actuale de eficiență energetică, siguranță și confort. În funcție de starea fiecărei clădiri, lucrările ar putea include izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea sistemelor de încălzire, ventilare și iluminat, instalarea panourilor fotovoltaice și a punctelor termice individuale.

Procedurile de achiziție pentru lucrări sunt planificate pentru perioada decembrie 2026 – februarie 2027, iar din martie 2027 sunt prevăzute atribuirea contractelor, mobilizarea și începerea lucrărilor. Selecția instituțiilor a ținut cont de starea clădirilor, consumul de energie și potențialul de economisire.

Economii de energie de până la 55%

Potrivit estimărilor prezentate de Ala Mîrza, o renovare energetică complexă poate reduce consumul de energie al unei clădiri publice cu aproximativ 50-55%. În cazul proiectului destinat grădinițelor din Chișinău, economiile estimate sunt de circa 55%. Rezultatele pot varia în funcție de starea inițială a clădirii și de tipul lucrărilor efectuate.

Ala Mîrza a subliniat că auditul energetic este esențial pentru identificarea intervențiilor care pot aduce cele mai mari economii. În cazul proiectului pentru grădinițe, perioada medie estimată de recuperare a investiției prin reducerea consumului de energie este de aproape 9 ani. Durata exactă poate varia de la o instituție la alta, în funcție de valoarea investiției și de economiile efectiv obținute.

Întreținerea, esențială pentru menținerea costurilor reduse

Consiliera primarului general a menționat că reducerea consumului de energie nu depinde doar de lucrările de renovare, ci și de modul în care clădirile sunt întreținute ulterior. Sistemele moderne de încălzire și ventilare trebuie menținute în stare bună de funcționare pentru a asigura performanța prevăzută și pentru a evita degradarea prematură a echipamentelor.

În acest scop, municipalitatea își propune să aplice un sistem simplu de management energetic, care să permită monitorizarea consumului, a costurilor, a economiilor și a necesităților de mentenanță, fără proceduri birocratice suplimentare.

Finanțarea și capacitatea de implementare, principalele provocări

Potrivit Alei Mîrza, printre dificultățile în realizarea proiectelor de eficiență energetică se numără costurile ridicate, starea tehnică a clădirilor și capacitatea de implementare. Renovarea complexă presupune nu doar termoizolarea, ci și modernizarea instalațiilor electrice, a sistemelor de încălzire și ventilare și a acoperișurilor.

O altă provocare este disponibilitatea specialiștilor și a companiilor cu experiență în proiectarea și executarea lucrărilor complexe. Ala Mîrza a declarat că investițiile trebuie prioritizate în funcție de starea tehnică a clădirilor, consumul de energie, pierderile energetice, numărul de utilizatori și impactul estimat. Pentru clădirile renovate, obiectivul este atingerea unei performanțe energetice ridicate.

Milena Macarciuc, IPN

0 FacebookTwitterPinterestEmail

34 de ani de la trecerea în eternitate a cuplului Ion și Doina Aldea-Teodorovici

Se împlinesc 34 de ani de la trecerea în eternitate a cuplului Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Într-un mesaj de comemorare, președinta Maia Sandu a subliniat că moștenirea artiștilor rămâne vie prin cântecele lor și prin valorile pentru care au militat, transmite IPN.

Maia Sandu a menționat că, prin muzica lor, acești mari artiști au unit oamenii în jurul speranței într-un viitor liber, punându-și talentul în slujba adevărului, a limbii române și a demnității noastre naționale.

„Ne lipsesc și ne vor lipsi mereu. Dar vocile lor nu au tăcut. Le auzim și acum, în cântecele care ne emoționează și ne adună împreună. Le regăsim și în tot ce am construit de atunci – într-o țară liberă, în dreptul de a vorbi limba română și în hotărârea de a ne decide singuri soarta”, a declarat șefa statului.

În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, mașina cu care se deplasau Ion și Doina Aldea-Teodorovici din România spre Republica Moldova a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București. În mașină se aflau patru persoane. Șoferul și însoțitorul au scăpat cu viață, dar Ion și Doina, care se aflau pe bancheta din spate, nu au supraviețuit.

Municipalitatea își propune să modernizeze energetic până la 50 de grădinițe din Chișinău, pentru a îmbunătăți condițiile pentru copii și angajați și pentru a reduce consumul de energie și costurile de întreținere. În prima etapă, 30 de instituții sunt supuse auditurilor energetice, care vor sta la baza lucrărilor planificate să înceapă în 2027, a relatat pentru IPN Ala Mîrza, consiliera primarului general.

Clădirile publice din Chișinău au pierderi mari de energie

O mare parte din clădirile publice din Chișinău au fost construite cu decenii în urmă și nu corespund standardelor actuale de eficiență energetică. Multe dintre grădinițe, școli și spitale au pierderi de căldură prin pereți, acoperișuri și ferestre, iar sistemele de încălzire și ventilare sunt învechite. Aceste probleme duc la un consum ridicat de energie și la costuri mari de întreținere.

Potrivit Alei Mîrza, eficientizarea energetică presupune intervenții complexe asupra clădirilor și a instalațiilor acestora. Pe lângă reducerea cheltuielilor, modernizarea contribuie la prelungirea duratei de viață a infrastructurii publice și la îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele care folosesc zilnic aceste spații.

Ce clădiri au fost deja reabilitate

În ultimii ani, municipalitatea a realizat mai multe proiecte de eficiență energetică. Printr-un proiect susținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul E5P, au fost reabilitate 22 de instituții publice municipale: 14 licee, cinci grădinițe și trei spitale. Lucrările au inclus izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea acoperișurilor și a sistemelor de încălzire și ventilare, precum și instalarea unor sisteme fotovoltaice și de monitorizare a consumului de energie.

Alte 27 de instituții de învățământ au beneficiat de lucrări de reabilitare termică finanțate din bugetul municipal. Potrivit datelor prezentate de Ala Mîrza, proiectul de eficiență energetică și reabilitare termică a clădirilor din municipiul Chișinău finalizat în 2025 a contribuit la reducerea consumului de energie termică cu aproximativ 47% și a celui de energie electrică cu circa 45%.

Până la 50 de grădinițe, incluse în programul de modernizare

Următoarea etapă vizează eficientizarea energetică a aproximativ 50 de grădinițe din capitală. În prima etapă, 30 de instituții sunt supuse auditurilor energetice detaliate, care vor permite stabilirea lucrărilor necesare pentru fiecare clădire.

Majoritatea grădinițelor incluse în proiect au fost construite în anii 1970–1980 și necesită investiții pentru a corespunde cerințelor actuale de eficiență energetică, siguranță și confort. În funcție de starea fiecărei clădiri, lucrările ar putea include izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea sistemelor de încălzire, ventilare și iluminat, instalarea panourilor fotovoltaice și a punctelor termice individuale.

Procedurile de achiziție pentru lucrări sunt planificate pentru perioada decembrie 2026 – februarie 2027, iar din martie 2027 sunt prevăzute atribuirea contractelor, mobilizarea și începerea lucrărilor. Selecția instituțiilor a ținut cont de starea clădirilor, consumul de energie și potențialul de economisire.

Economii de energie de până la 55%

Potrivit estimărilor prezentate de Ala Mîrza, o renovare energetică complexă poate reduce consumul de energie al unei clădiri publice cu aproximativ 50-55%. În cazul proiectului destinat grădinițelor din Chișinău, economiile estimate sunt de circa 55%. Rezultatele pot varia în funcție de starea inițială a clădirii și de tipul lucrărilor efectuate.

Ala Mîrza a subliniat că auditul energetic este esențial pentru identificarea intervențiilor care pot aduce cele mai mari economii. În cazul proiectului pentru grădinițe, perioada medie estimată de recuperare a investiției prin reducerea consumului de energie este de aproape 9 ani. Durata exactă poate varia de la o instituție la alta, în funcție de valoarea investiției și de economiile efectiv obținute.

Întreținerea, esențială pentru menținerea costurilor reduse

Consiliera primarului general a menționat că reducerea consumului de energie nu depinde doar de lucrările de renovare, ci și de modul în care clădirile sunt întreținute ulterior. Sistemele moderne de încălzire și ventilare trebuie menținute în stare bună de funcționare pentru a asigura performanța prevăzută și pentru a evita degradarea prematură a echipamentelor.

În acest scop, municipalitatea își propune să aplice un sistem simplu de management energetic, care să permită monitorizarea consumului, a costurilor, a economiilor și a necesităților de mentenanță, fără proceduri birocratice suplimentare.

Finanțarea și capacitatea de implementare, principalele provocări

Potrivit Alei Mîrza, printre dificultățile în realizarea proiectelor de eficiență energetică se numără costurile ridicate, starea tehnică a clădirilor și capacitatea de implementare. Renovarea complexă presupune nu doar termoizolarea, ci și modernizarea instalațiilor electrice, a sistemelor de încălzire și ventilare și a acoperișurilor.

O altă provocare este disponibilitatea specialiștilor și a companiilor cu experiență în proiectarea și executarea lucrărilor complexe. Ala Mîrza a declarat că investițiile trebuie prioritizate în funcție de starea tehnică a clădirilor, consumul de energie, pierderile energetice, numărul de utilizatori și impactul estimat. Pentru clădirile renovate, obiectivul este atingerea unei performanțe energetice ridicate.

Milena Macarciuc, IPN

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025