Comunicat de presă

Rezultate principale și analiză tematică

Rezultatele conturează o societate preocupată în primul rând de costul vieții, securitate și viitorul copiilor. Evaluările economiei și ale funcționării instituțiilor sunt predominant critice, în timp ce integrarea europeană are un sprijin majoritar, dar este însoțită de așteptări prudente și de percepția unor obstacole serioase.

Calitatea vieții și situația socială

Prețurile, războiul și viitorul copiilor domină îngrijorările

Principalele îngrijorări ale cetățenilor sunt legate de prețuri, menționate de 49,3% dintre respondenți, de riscul unui război în zonă (43,8%) și de viitorul copiilor (41,4%). Corupția preocupă 34,0% dintre respondenți, iar sărăcia – 29,9%. Urmează migrația persoanelor venite în căutarea unui loc de muncă în Republica Moldova (20,5%), șomajul (17,9%) și criminalitatea (13,8%). Respondenții au putut indica până la trei îngrijorări.

Satisfacția față de viață rămâne moderată

În ansamblu, 38,3% dintre respondenți se declară foarte sau destul de mulțumiți de felul în care trăiesc. Aproape o treime, 30,2%, sunt nemulțumiți, iar 30,9% nu se consideră nici mulțumiți, nici nemulțumiți. Locuința este aspectul cel mai bine evaluat: 82,9% sunt mulțumiți de condițiile de locuit. Niveluri ridicate de satisfacție se înregistrează și pentru curățenia și îngrijirea localității (68,8%), transport (59,9%) și educația primită de copii la școală (57,1%). În cazul asistenței medicale, 51,9% sunt mulțumiți, iar 45,6% nemulțumiți. Banii disponibili reprezintă cea mai vulnerabilă dimensiune a vieții cotidiene: 64,1% sunt nemulțumiți de resursele financiare pe care le au și numai 35,0% se declară mulțumiți.

Veniturile acoperă cu greu necesitățile de bază

Aproape două treimi dintre gospodării, 63,1%, spun că veniturile nu le ajung decât pentru strictul necesar sau nici măcar pentru acesta. Mai exact, 23,3% nu pot acoperi strictul necesar, iar 39,8% reușesc să acopere numai nevoile de bază. Alte 24,1% își permit un trai decent, dar nu și bunuri mai scumpe. Doar 3,3% afirmă că au tot ce le trebuie fără să se limiteze.

Energia și alimentele pun cea mai mare presiune pe bugetele gospodăriilor

Cheltuielile pentru energie electrică, gaze și încălzire sunt indicate drept o povară de 83,2% dintre respondenți. Urmează alimentele (54,3%) și medicamentele sau serviciile medicale (42,7%).

Transportul este menționat de 14,5%, iar chiria sau ratele bancare de 13,1%. Numai 2,3% afirmă că își pot procura tot ce le trebuie fără restricții. În ultimele 12 luni, 57,3% dintre familii au fost nevoite să renunțe la cel puțin o categorie de cheltuieli de bază: 22,7% au redus cheltuielile pentru încălzire sau energie, 17,5% pe cele pentru alimente, 14,2% pe cele pentru medicamente ori servicii medicale și 2,9% pe cele pentru educație.

Prioritățile pentru îmbunătățirea situației social-economice

Între măsurile considerate necesare, respondenții indică cel mai des sprijinirea micilor întreprinzători din sectorul agrar (38,0%), schimbarea conducerii țării (37,0%), combaterea criminalității (34,9%), asigurarea creșterii economice (31,7%), dezvoltarea întreprinderilor industriale (30,0%) și atragerea investițiilor străine (29,7%). Fiecare respondent a putut menționa până la trei măsuri.

Economie și politici publice

Majoritatea consideră că țara merge într-o direcție greșită

Peste jumătate dintre respondenți, 56,6%, consideră că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 38,2% cred că direcția este bună. Percepția asupra evoluțiilor globale este și mai critică: 66,5% spun că lumea merge într-o direcție greșită și 22,6% într-o direcție bună.

Evaluarea economiei s-a deteriorat

Comparativ cu anul precedent, 58,4% dintre respondenți apreciază că situația economică a Republicii Moldova s-a înrăutățit, 21,6% cred că s-a îmbunătățit, iar 17,8% nu observă schimbări. Așteptările pentru următorul an sunt, de asemenea, mai degrabă prudente: 40,9% se așteaptă la o situație economică mai proastă, 30,2% anticipează o îmbunătățire, iar 20,7% cred că situația va rămâne neschimbată.

Nemulțumirea față de situația economică este larg răspândită

La evaluarea situației economice actuale, 61,3% se declară nemulțumiți și numai 13,9% mulțumiți. Alți 23,7% adoptă o poziție neutră. Rezultatele indică o diferență clară între așteptările economice ale populației și evaluarea condițiilor curente.

Cultura și sănătatea sunt domeniile cel mai bine evaluate

În evaluarea activității conducerii țării, cele mai mari ponderi de răspunsuri pozitive se înregistrează pentru cultură (50,8%), asistență medicală (46,9%) și învățământ (42,4%). Nemulțumirea este însă majoritară în aproape toate domeniile analizate. Cele mai ridicate niveluri se referă la pensii (80,0%), combaterea corupției (79,8%), salarii (77,3%), industrie (74,9%) și locuri de muncă (71,6%). Pentru politica externă, 53,2% sunt nemulțumiți, iar 30,6% mulțumiți; 15,7% nu au putut formula o opinie.

Reformele sunt evaluate neuniform

În privința reformei administrației publice locale, 57,4% se declară nemulțumiți de activitatea conducerii țării și 31,8% mulțumiți. Pentru centralizarea instituțiilor educaționale, 52,7% sunt nemulțumiți, iar 37,9% mulțumiți. Reforma politicii fiscale întrunește 57,8% răspunsuri negative și 20,9% pozitive, în timp ce 20,2% nu au o opinie. Reforma serviciilor de asistență socială este evaluată negativ de 48,9% și pozitiv de 30,5%; aproape o cincime, 19,7%, răspund că nu știu.

Informare și încredere în mass media

Internetul este utilizat zilnic de majoritatea populației

Internetul este folosit zilnic de 84,6% dintre respondenți. Televiziunea este urmărită zilnic de 50,7%, radioul de 28,4%, iar ziarele sunt citite zilnic de numai 5,4%. Ca surse obișnuite de informare, site-urile informaționale sunt menționate de 59,1%, rețelele sociale de 55,3%, emisiunile televiziunilor și posturilor de radio din Republica Moldova de 46,8%, iar comunicarea cu prietenii, rudele și colegii de 33,5%.

Încrederea în presa din Republica Moldova este cea mai ridicată

Presa din Republica Moldova beneficiază de încrederea a 52,5% dintre respondenți. Pentru mass-media din Uniunea Europeană nivelul este de 39,8%, pentru cea din România de 35,4%, iar pentru presa din Rusia de 24,9%. În același timp, 64,5% spun că au puțină sau deloc încredere în mass-media din Rusia.

Expunerea la informații false este percepută ca frecventă

Două treimi dintre respondenți, 66,6%, spun că întâlnesc des sau foarte des informații contradictorii ori pe care le consideră false în mass-media și pe rețelele sociale. Numai 18,2% au multă sau foarte multă încredere în informațiile primite de pe rețelele sociale, în timp ce 68,1% au puțină sau deloc încredere; 12,1% declară că nu folosesc aceste platforme.

Politică și încredere în instituții

Interesul pentru politică este limitat, dar discuțiile sunt frecvente

Un interes mare sau foarte mare pentru politică declară 26,8% dintre respondenți. La polul opus, 44,5% sunt puțin sau deloc interesați, iar 28,5% au o poziție neutră. Totuși, în 62,3% dintre cazuri temele politice sunt discutate în familie sau în cercul de prieteni și colegi; 43,9% dintre respondenți participă ei înșiși la asemenea discuții.

Situația politică este percepută drept instabilă

Peste trei sferturi dintre respondenți, 76,2%, consideră că situația politică este puțin stabilă sau deloc stabilă. Numai 21,5% o apreciază drept stabilă sau foarte stabilă.

Instituțiile locale și Biserica se bucură de cea mai mare încredere

Biserica înregistrează cel mai ridicat nivel de încredere, de 68,5%, urmată de primării, cu 66,0%. În poliție au încredere 47,8% dintre respondenți, în mass-media 42,0%, în președintele țării 39,4%, iar în armată 38,3%. Nivelurile sunt mai scăzute pentru Guvern (31,6%), Parlament (29,6%), justiție (26,6%) și partidele politice (22,4%). Evaluarea primarilor este mai favorabilă: 65,3% se declară satisfăcuți de activitatea primarului din localitatea lor, iar 18,2% sunt nemulțumiți.

Corupția este asociată cu majoritatea clasei politice

În total, 61,3% dintre respondenți consideră că toți sau majoritatea politicienilor sunt corupți. Alți 25,4% cred că doar unii sunt corupți, iar 8,0% spun că numai câțiva sau niciun politician nu este corupt. Onestitatea este calitatea cel mai des menționată ca fiind importantă pentru un om politic (39,2%). Urmează apropierea de oameni (36,2%) și experiența de conducere (30,7%).

Reprezentarea politică este insuficientă

Aproape jumătate dintre respondenți, 49,2%, afirmă că în Republica Moldova nu există niciun partid sau nicio formațiune politică ce le reprezintă interesele. O asemenea formațiune este identificată de 41,1%, iar 9,4% nu știu. Întrebați ce partid ar putea îmbunătăți situația din țară, 24,6% indică PAS, 10,1% PSRM, 8,0% Partidul Democrația Acasă și 4,0% Partidul Nostru. Totodată, 23,3% răspund că niciun partid nu ar putea face acest lucru, iar 15,4% nu știu.

Participarea la vot este considerată importantă

Pentru 88,9% dintre respondenți este important sau foarte important ca cetățenii să voteze. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 80,9% spun că s-ar prezenta cu siguranță, iar 8,4% că probabil ar participa.

Intenția de vot

Raportate la totalul eșantionului, intențiile de vot plasează PAS pe primul loc, cu 27,0%, urmat de PSRM cu 11,2%, Partidul Democrația Acasă cu 8,6%, Partidul Nostru cu 5,7%, PCRM cu 4,5% și MAN cu 3,0%. Celelalte formațiuni întrunesc sub 2% fiecare. Ponderea celor care nu știu cu cine ar vota este de 24,2%; 4,8% nu răspund, iar 4,9% declară că nu ar vota. Aceste procente nu reprezintă o redistribuire a opțiunilor alegătorilor deciși.

Percepțiile asupra activității noului Guvern sunt rezervate

După venirea lui Vasile Tofan în fruntea Guvernului, 42,9% consideră că situația din țară a rămas la fel. O schimbare spre bine este remarcată de 13,6%, iar una spre rău de 16,3%. Totodată, 15,5% spun că nu au auzit despre această schimbare, iar 11,2% nu au o opinie.

Acțiunile anticorupție sunt interpretate diferit

Pentru 29,5% dintre respondenți, acțiunile recente de combatere a corupției reprezintă începutul unor reforme reale. Alți 24,1% le consideră acțiuni electorale menite să ridice ratingul unui partid sau candidat, 22,3% le văd drept o imitare a reformelor, iar 10,9% drept o reglare de conturi între grupuri oligarhice.

Democrație și libertăți publice

Majoritatea nu consideră că voința cetățenilor se reflectă în guvernare

Aproape trei sferturi dintre respondenți, 72,1%, cred că Republica Moldova nu este guvernată de voința poporului; 21,6% au opinia contrară. În același timp, 59,0% nu consideră că alegerile sunt libere și corecte, față de 34,5% care le apreciază astfel. Totodată, 68,8% afirmă că Parlamentul nu ia în considerare opiniile cetățenilor atunci când adoptă legi sau politici noi.

Libertatea de exprimare este evaluată contradictoriu

Mai mult de jumătate dintre respondenți, 52,3%, cred că oamenii pot critica deschis Guvernul, în timp ce 42,8% nu împărtășesc această opinie. În același timp, 54,0% consideră că mass-media nu este liberă să prezinte știri și comentarii fără control din partea Guvernului, iar 38,1% cred că presa este liberă.

Majoritatea respinge restrângerea drepturilor democratice

Majoritatea respondenților consideră inadmisibile următoarele măsuri: limitarea dreptului de a pleca peste hotare (83,5%), interzicerea mitingurilor și demonstrațiilor (71,9%), interzicerea partidelor de opoziție (70,9%), anularea alegerilor planificate (64,6%), instituirea cenzurii în mass-media (62,2%) și desființarea Parlamentului pentru guvernarea prin decret (61,3%). Totuși, între 13,2% și 31,1% consideră admisibile diferite asemenea măsuri, în funcție de situația propusă.

Mediul de afaceri este asociat cu riscul corupției

Aproape două treimi dintre respondenți, 63,9%, nu cred că oamenii își pot conduce afacerile fără să fie nevoiți să plătească mită funcționarilor. Numai 24,4% consideră că acest lucru este posibil, iar 11,1% nu au o opinie.

Relații externe și integrare europeană

Relațiile cu România și Uniunea Europeană sunt cel mai bine apreciate

Relațiile Republicii Moldova cu România sunt evaluate drept bune sau foarte bune de 82,0% dintre respondenți, iar cele cu Uniunea Europeană de 81,9%. Urmează Ucraina (77,6%), Franța (74,2%), Germania (72,7%) și Statele Unite ale Americii (63,1%). Relațiile cu NATO sunt apreciate pozitiv de 55,1%, însă 26,1% nu au o opinie. În cazul Federației Ruse, numai 18,9% evaluează relațiile drept bune, iar 71,6% le consideră rele sau foarte rele.

Sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană rămâne majoritar

Dacă ar avea loc un referendum, 53,0% dintre respondenți ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 30,9% ar vota împotrivă, 7,0% nu ar participa, iar 8,7% sunt indeciși. Totodată, 38,0% consideră că aderarea va îmbunătăți mult sau foarte mult viața cetățenilor, în timp ce 54,3% cred că efectul va fi mic sau inexistent.

Așteptările față de integrarea europeană sunt împărțite

Pentru propria familie, respondenții asociază integrarea europeană în primul rând cu salarii mai mari (19,9%) și locuri de muncă mai bune (16,6%). În același timp, 19,8% cred că integrarea nu va avea niciun efect, 15,5% se așteaptă la prețuri mai mari, iar 10,9% anticipează o migrație mai accentuată. În ansamblu, 37,5% cred că aderarea ar aduce mai multe avantaje, 30,4% se așteaptă la mai multe dezavantaje, iar 27,4% văd un echilibru între avantaje și dezavantaje.

Orizontul aderării este perceput ca îndepărtat

Aproape o treime dintre respondenți, 30,3%, cred că Republica Moldova poate deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene în următorii cinci ani. Alți 21,1% indică un orizont de zece ani, 14,4% cred că aderarea ar putea avea loc peste 20-25 de ani, iar 26,0% consideră că țara nu va deveni niciodată membră a Uniunii Europene.

Corupția este văzută drept principalul obstacol în calea integrării

Corupția este considerată un obstacol pentru integrarea europeană de 87,6% dintre respondenți. Situația economică este indicată de 81,4%, conflictul din stânga Nistrului de 79,1%, iar capacitatea insuficientă a guvernării de a gestiona situația de 72,4%.

Unirea cu România și aderarea la NATO nu întrunesc sprijin majoritar

În cazul unui referendum privind unirea cu România, 38,6% ar vota pentru și 48,8% împotrivă. Pentru aderarea la NATO ar vota 28,9%, iar 51,6% s-ar pronunța împotrivă. În percepția respondenților, o eventuală unire cu România ar accelera integrarea în Uniunea Europeană (60,5%) și ar îmbunătăți mediul de afaceri (54,5%). Așteptările sunt mai rezervate în privința creșterii libertății mass-media (44,7%), instaurării ordinii în țară (38,8%), îmbunătățirii nivelului de trai (36,3%) și reducerii corupției (31,4%).

Siguranță personală și incluziune socială

Majoritatea respondenților nu se simt protejați

Aproape două treimi dintre respondenți, 63,3%, consideră că unui cetățean de rând nu îi este asigurată securitatea personală în Republica Moldova. O opinie pozitivă au 32,7%, iar 4,0% nu au putut răspunde.

Accesul persoanelor cu dizabilități este evaluat diferit de la un domeniu la altul

Accesul egal al persoanelor cu dizabilități este perceput cel mai favorabil în cazul serviciilor medicale, unde 62,1% cred că acesta este asigurat în mare sau foarte mare măsură. Urmează serviciile de asistență socială (55,2%), serviciile publice (49,1%) și educația (41,6%). Accesul la muncă este domeniul cel mai problematic: numai 27,0% îl consideră asigurat în mare sau foarte mare măsură, iar 66,4% în mică măsură sau deloc.

Persoanele cu dizabilități și vârstnicii sunt văzuți ca prioritari pentru sprijin

Între grupurile care ar trebui să beneficieze de mai mult sprijin din partea statului, respondenții indică persoanele cu dizabilități (68,2%), persoanele în vârstă (63,7%), familiile cu copii (46,4%), familiile sărace (36,3%), tinerii (21,9%) și persoanele fără loc de muncă (13,5%). Respondenții au putut oferi până la trei răspunsuri.

Acceptarea socială scade pe măsură ce relația devine mai apropiată

Deschiderea față de diferite grupuri în Republica Moldova este mai mare decât acceptarea acestora ca membri ai propriei familii. La nivelul țării, cele mai ridicate niveluri de acceptare se înregistrează pentru persoanele de altă rasă (62,8%), evrei (62,6%) și romi (57,6%). Urmează imigranții veniți pentru locuri de muncă (48,6%), persoanele care trăiesc cu HIV (43,4%) și musulmanii (37,4%). Nivelurile sunt mai scăzute pentru homosexuali (18,3%) și consumatorii de droguri (10,5%). Pentru acceptarea ca membru al familiei, procentele coboară la 41,6% pentru evrei, 32,4% pentru persoane de altă rasă, aproximativ 22% pentru romi, musulmani și imigranți, 16,5% pentru persoane care trăiesc cu HIV, 8,5% pentru homosexuali și 2,9% pentru consumatori de droguri.

Identitatea civică este puternică, iar experiența migrației este extinsă

În total, 86,0% dintre respondenți se declară mândri sau foarte mândri că sunt cetățeni ai Republicii Moldova. O pondere de 13,3% este puțin mândră sau deloc mândră. Totodată, 50,7% afirmă că au lucrat la un moment dat în străinătate.

Reforma educației și administrația publică locală

Închiderea școlilor mici este respinsă de jumătate dintre respondenți

Jumătate dintre respondenți, 50,0%, consideră că școlile nu trebuie închise chiar dacă au foarte puțini elevi. Închiderea școlilor mici este văzută ca necesară și inevitabilă de 26,2%, iar 15,8% consideră că numărul mic de elevi reprezintă o problemă.

Efectele centralizării instituțiilor de învățământ sunt evaluate aproape egal

Pentru 28,1% dintre respondenți, reorganizarea sau centralizarea instituțiilor de învățământ va îmbunătăți calitatea educației. Aproape aceeași pondere, 26,9%, anticipează dificultăți pentru copii și părinți. Alte 18,5% cred că reforma va afecta mai ales localitățile rurale, iar 17,1% nu se așteaptă la schimbări. Cea mai mare problemă a educației la nivel local este lipsa cadrelor didactice, menționată de 30,1%. Urmează calitatea predării (11,4%) și costurile suportate de părinți (10,0%); 16,2% spun că în localitatea lor nu există probleme în educație.

Reforma administrației locale este întâmpinată cu rezerve

Reforma administrației publice locale, inclusiv amalgamarea, este considerată necesară și utilă de 20,3% dintre respondenți, iar 14,5% o consideră necesară, dar insuficient explicată. În schimb, 28,0% afirmă că reforma nu este necesară, iar 21,6% o văd drept riscantă pentru localitățile mici. Alte 14,4% spun că nu cunosc suficient subiectul.

Accesul la serviciile publice este principala preocupare privind amalgamarea

Cea mai frecventă preocupare este accesul mai dificil la primărie și la serviciile publice, menționat de 23,6% dintre respondenți. Urmează reducerea locurilor de muncă (16,4%), pierderea identității localității (15,9%) și lipsa transportului (7,7%). În același timp, 21,6% spun că nu au preocupări legate de reformă, iar 7,0% indică drept posibil rezultat servicii mai eficiente.

Barometrul Opiniei Publice 2026 este realizat de Institutul de Politici Publice, iar datele au fost colectate și procesate de ATES Research Group, la prima colaborare cu IPP. Sondajul a fost efectuat în septembrie 2026, pe un eșantion de 1.116 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. Cea de-a 47-a ediție a Barometrului Opiniei Publice a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova. Cercetarea poate fi consultată pe bop.ipp.md și ipp.md.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.