Manipularea din spațiul informațional pornește tot mai des de la un fapt real, care este ulterior scos din context, reinterpretat și folosit pentru a transmite un mesaj fals sau înșelător. Declarația aparține expertei Watchdog, Gabriela Revenco, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Dezinformarea și manipularea – cum se propagă și cum pot fi combătute?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertei, utilizatorii din mediul online sunt expuși zilnic unor astfel de mesaje, propagate prin intermediul influencerilor, trolilor, boților și conturilor anonime.
Experta în monitorizarea spațiului informațional spune că una dintre cele mai eficiente metode de manipulare este pornirea de la un fapt adevărat. Prezența unui element real face mesajul manipulator mai credibil și îi determină pe oameni să creadă și restul informației.
„În ultima perioadă există multă manipulare care pornește de la un grăunte de adevăr. Acest adevăr este rostogolit, scos din context, interpretat, iar omul, având acel grăunte de adevăr, crede ce i se spune. În dezinformare sunt folosite vocile propagandei ruse, care sunt pe scena politică, influenceri. Pe rețelele de socializare zilnic suntem bombardați de troli, boți și conturi anonime care doar repetă mesajele propagandei”, a explicat Gabriela Revenco.
Experta atrage atenția că manipularea informațională nu se rezumă la dezinformarea transmisă intenționat. Ea face distincție între dezinformare și misinformare, atunci când informațiile false sunt distribuite fără intenția de a induce în eroare.
„În ultima perioadă nu ne confruntăm doar cu dezinformarea clasică, adică cu informația înșelătoare, dar mai avem și misinformarea, adică se transmit informații false, însă nu în mod intenționat. Adică, persoana care le transmite nici nu-și dă seama că face parte din cercul dezinformării. Din emoții puternice de frică, panică, indignare, oamenii sunt tentați să distribuie mai departe o știre falsă, pe rețele, în cercul de prieteni sau familie”, a precizat Gabriela Revenco.
O altă formă este malinformarea, care se deosebește de dezinformare și misinformare prin faptul că informația distribuită conține o doză de adevăr. „Spre deosebire de misinformare, malinformarea răspândește informații adevărate, dar cu scopul de a produce o daună unei instituții, unui funcționar public sau demnitar. De regulă, aceste informații sunt din scurgerile de date, adică aceste informații nu sunt destinate publicului larg, sunt informații cu caracter privat ”, a explicat experta Watchdog.
Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și implementat de Agenția de Presă IPN. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
