Stare de urgență în energie și domeniul hidrologic, aprobată de Parlament. Opoziția cere soluții pentru populație

Parlamentul a aprobat instituirea stării de urgență din 26 septembrie, pentru o perioadă de 60 de zile în domeniile energetic și hidrologic. În timpul dezbaterilor, opoziția a criticat măsura, susținând că aceasta nu oferă soluții reale la problemele cu care se confruntă cetățenii, în special în contextul majorării prețurilor la încălzire, transmite IPN.

Opoziția a acuzat totodată Guvernul că instituirea stării de urgență ar putea permite adoptarea unor decizii și încheierea unor contracte în condiții mai puțin transparente. Deputații au cerut mai multă claritate privind măsurile care urmează să fie aplicate și au susținut că autoritățile trebuie să prezinte soluții concrete pentru protejarea populației și a economiei.

Premierul Vasile Tofan a declarat că executivul caută soluții pentru a reduce impactul creșterii prețurilor și că cetățenii vor beneficia de compensații. „Eu am aceeași îngrijorare cum se vor descurca cetățenii. Ceea ce putem noi, ca Guvern, este să maximizăm acest fond de compensații”, a declarat premierul.

Opoziția a cerut explicații și despre liberalizarea pieței energetice, întrebând unde sunt furnizorii alternativi și de ce aceștia nu intră pe piața din Republica Moldova. Vasile Tofan a spus că autoritățile poartă negocieri cu mai mulți furnizori și că rezultatele vor fi prezentate public atunci când vor exista informații concrete.

În cadrul dezbaterilor a fost abordată și situația agricultorilor și transportatorilor, opoziția susținând că aceștia nu beneficiază de suficient sprijin în contextul scumpirii motorinei. Premierul a declarat că, dacă statul va decide să sprijine agricultorii, măsura ar trebui să fie una țintită, prin transferuri directe sau prin restituirea accizei. „Dacă noi hotărâm să ajutăm agricultorii, trebuie să o facem prin transferuri directe către agricultori. De exemplu, să întoarcem acciza pentru agricultori”, a spus Vasile Tofan.

Premierul a subliniat însă că o asemenea măsură trebuie să aibă o sursă clară de finanțare și a cerut deputaților din opoziție să indice de unde ar putea fi alocate fondurile. „Spuneți care-i linia din buget pe care noi o tăiem și dăm acciza agricultorilor. Eu vreau să ajut agricultorii, dar vă rog să-mi spuneți din care linii tăiem. De la școli tăiem? De la subvențiile pentru iarnă tăiem? De la primării tăiem?”, a declarat premierul.

Parlamentul a votat introducerea stării de urgență din 26 septembrie cu voturile a 54 de deputați din fracțiunea majoritară PAS, după mai bine de cinci ore de discuții și dezbateri. 20 de deputați au votat împotrivă și 22 s-au abținut. Conform procedurii legislative, decizia va deveni oficială și va produce efecte juridice imediat după publicarea textului hotărârii în Monitorul Oficial.

În cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Chișinău, este organizată conferința internațională cu tema: „Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare” /BNRM /ora 09:30/.

Are loc concertul „From jazz to roots to soul” /Artcor /ora 18:30/.

Continuă expoziția „Vytynanki reality”, care prezintă lucrările realizate în cadrul laboratorului artistic internațional desfășurat la Chișinău, sub coordonarea artistei Olga Kashimbeckova, în contextul Zilelor europene ale patrimoniului 2026 /Muzeul de Istorie al Orașului Chișinău /20 septembrie-1 noiembrie/.

Continuă expoziția tematică „Un secol de învățământ superior în spațiul pruto-nistrean” /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /14 septembrie-30 decembrie/.

Continuă expoziția de fotografie documentară vernisată cu prilejul a 90 de ani de la nașterea artistei Eugenia Todorașcu, care reflectă activitatea teatrală și cinematografică acesteia /Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, Sala Panoramică /11 septembrie-10 octombrie/.

Continuă expoziția de fotografie artistică „Ecoul clipei”, semnată de artista Rodica Mocanu Thiery /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /14 august-30 septembrie/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Stare de urgență în energie și domeniul hidrologic, aprobată de Parlament. Opoziția cere soluții pentru populație

Parlamentul a aprobat instituirea stării de urgență din 26 septembrie, pentru o perioadă de 60 de zile în domeniile energetic și hidrologic. În timpul dezbaterilor, opoziția a criticat măsura, susținând că aceasta nu oferă soluții reale la problemele cu care se confruntă cetățenii, în special în contextul majorării prețurilor la încălzire, transmite IPN.

Opoziția a acuzat totodată Guvernul că instituirea stării de urgență ar putea permite adoptarea unor decizii și încheierea unor contracte în condiții mai puțin transparente. Deputații au cerut mai multă claritate privind măsurile care urmează să fie aplicate și au susținut că autoritățile trebuie să prezinte soluții concrete pentru protejarea populației și a economiei.

Premierul Vasile Tofan a declarat că executivul caută soluții pentru a reduce impactul creșterii prețurilor și că cetățenii vor beneficia de compensații. „Eu am aceeași îngrijorare cum se vor descurca cetățenii. Ceea ce putem noi, ca Guvern, este să maximizăm acest fond de compensații”, a declarat premierul.

Opoziția a cerut explicații și despre liberalizarea pieței energetice, întrebând unde sunt furnizorii alternativi și de ce aceștia nu intră pe piața din Republica Moldova. Vasile Tofan a spus că autoritățile poartă negocieri cu mai mulți furnizori și că rezultatele vor fi prezentate public atunci când vor exista informații concrete.

În cadrul dezbaterilor a fost abordată și situația agricultorilor și transportatorilor, opoziția susținând că aceștia nu beneficiază de suficient sprijin în contextul scumpirii motorinei. Premierul a declarat că, dacă statul va decide să sprijine agricultorii, măsura ar trebui să fie una țintită, prin transferuri directe sau prin restituirea accizei. „Dacă noi hotărâm să ajutăm agricultorii, trebuie să o facem prin transferuri directe către agricultori. De exemplu, să întoarcem acciza pentru agricultori”, a spus Vasile Tofan.

Premierul a subliniat însă că o asemenea măsură trebuie să aibă o sursă clară de finanțare și a cerut deputaților din opoziție să indice de unde ar putea fi alocate fondurile. „Spuneți care-i linia din buget pe care noi o tăiem și dăm acciza agricultorilor. Eu vreau să ajut agricultorii, dar vă rog să-mi spuneți din care linii tăiem. De la școli tăiem? De la subvențiile pentru iarnă tăiem? De la primării tăiem?”, a declarat premierul.

Parlamentul a votat introducerea stării de urgență din 26 septembrie cu voturile a 54 de deputați din fracțiunea majoritară PAS, după mai bine de cinci ore de discuții și dezbateri. 20 de deputați au votat împotrivă și 22 s-au abținut. Conform procedurii legislative, decizia va deveni oficială și va produce efecte juridice imediat după publicarea textului hotărârii în Monitorul Oficial.

Procurorii cer câte șapte ani de închisoare pentru fostul director general interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Petru Jardan, și pentru fostul șef al Departamentului financiar-administrativ, Alexandru Ciutac. Cei doi sunt judecați pentru abuz de serviciu, iar sentința urmează să fie pronunțată pe 20 noiembrie, transmite IPN.

Procuratura Anticorupție anunță că dezbaterile judiciare în acest dosar s-au încheiat. Potrivit procurorilor, cei doi ar fi acționat în interesul grupului criminal condus de fugarul Ilan Șor și ar fi transferat asupra întreprinderii de stat cheltuieli care reveneau companiei „Avia Invest”, concesionara aerogării.

Potrivit acuzării, Petru Jardan ar fi încheiat un contract de asigurare în valoare de 379 020 de dolari, iar primele lunare au fost plătite din contul Aeroportului. Procurorii susțin că aceste cheltuieli trebuiau suportate de „Avia Invest”, conform contractului de concesiune încheiat în 2013.

Procuratura Anticorupție menționează că după emiterea poliței pe numele „Avia Invest”, drepturile și obligațiile aferente asigurării au revenit companiei concesionare. Totuși, acordul adițional nu ar fi fost înregistrat în evidența contabilă a aeroportului, ceea ce ar fi permis nerestituirea banilor achitați de întreprinderea de stat. Prejudiciul calculat de procurori se ridică la 3,69 milioane de lei.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, procurorii au cerut ca inculpații să nu poată ocupa funcții timp de cinci ani. Totodată, acuzarea a solicitat admiterea acțiunii civile și recuperarea de la cei doi a prejudiciului de 3,69 milioane de lei.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025