Societatea civilă trebuie să fie un partener, nu un observator, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, consideră președintele Comitetului Economic și Social European (CESE), Séamus Boland. Într-un interviu acordat Agenției IPN în marja celei de-a 17-a reuniuni a Platformei Societății Civile UE-Moldova, acesta a afirmat că succesul aderării Republicii Moldova la UE depinde de implicarea activă a întregii societăți în procesul de negociere și a evidențiat că vocea țării este deja integrată la Bruxelles prin inițiative concrete, pledând pentru soluții care să revitalizeze zonele rurale, să combată sărăcia și să ofere tinerilor un rol decisiv în modelarea viitorului european.
„Apel către societatea civilă din țările candidate la Uniunea Europeană” este o inițiativă emblematică a Comitetului Economic și Social European. Domnule Boland, din perspectiva dumneavoastră, cum poate acest cadru să împuternicească în mod specific organizațiile neguvernamentale și partenerii sociali din Moldova pentru a deveni participanți activi în negocierile de aderare la UE?
Aderarea la Uniunea Europeană poate avea succes doar dacă este un proiect comun și o responsabilitate a întregii societăți, pe care toată lumea și-o asumă. Am simțit acest lucru cu tărie aici, în cadrul unor întâlniri foarte pozitive în cadrul guvernului, inclusiv cu președintele și prim-ministrul dumneavoastră, precum și cu membri ai societății civile. Acesta este motivul pentru care, în calitate de președinte al organismului UE care reprezintă societatea civilă, pledez cu tărie pentru o implicare semnificativă și incluzivă a întreprinderilor, a organizațiilor sindicale și a societății civile în general în procesele de aderare.
Societatea civilă trebuie să fie un partener, nu un observator. Deschiderea celei de-a 17-a Platforme a Societății Civile UE-Moldova este un exemplu excelent al acestei activități în acțiune. Societatea dumneavoastră civilă este vibrantă, posedă expertiza necesară și trebuie valorificată pe deplin.
Sindicatele și asociațiile patronale din Republica Moldova doresc o colaborare mai directă cu Bruxelles-ul. Ce pași concreți ar trebui făcuți pentru a stabili o colaborare structurată și pe termen lung cu Secțiunea Relații Externe a CESE?
În primul rând, aș dori să recunosc munca asiduă depusă deja de sindicatele, angajatorii și societatea civilă din Moldova care lucrează în parteneriat cu CESE. Am început această activitate acum un deceniu, când Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și ulterior a înființat platforma societății civile. Această platformă reunește angajatori, sindicate ale lucrătorilor și societatea civilă. Mai mult, inițiativa noastră privind „Membrii candidați la extindere” a fost un pas istoric pentru a implica concret membrii societății civile din țările candidate, inclusiv Moldova, în activitatea noastră de la Bruxelles. Acest lucru ajută la construirea încrederii, a vizibilității și a cunoștințelor practice privind procesul consultativ al UE de implicare a societății civile. Avem, deci, fundații solide pe care să construim și sunt hotărât să continui acest drum alături de societatea civilă din Moldova.
Domnule Boland, în calitate de susținător de o viață al comunităților rurale și director executiv al Irish Rural Link, înțelegeți provocările societăților agrare. Ce modele de revitalizare rurală din experiența dumneavoastră ar putea fi adaptate cel mai eficient pentru a reduce decalajul economic din comunitățile izolate ale Moldovei?
Deși este adevărat că am multă experiență în avocatură pentru comunitățile rurale din Irlanda, nu aș pretinde că sunt un expert în acest spațiu în contextul rural moldovenesc. Astfel, mesajul meu principal este că trebuie să implicăm reprezentanții comunităților rurale din Moldova în procesele de luare a deciziilor care îi afectează. Acest lucru va duce la decizii mai bune și la politici mai eficiente. Acestea fiind spuse, unele bune practici privind regenerarea rurală care se aplică în întreaga Uniune Europeană includ: în primul rând, dezvoltarea locală condusă de comunitate, ceea ce înseamnă împuternicirea grupurilor de acțiune locală să conceapă soluții adaptate zonelor lor.
În al doilea rând, investițiile în infrastructura rutieră sau cea digitală și serviciile de sănătate, educație și îngrijirea copiilor. Acest lucru este esențial pentru a face comunitățile rurale locuri viabile pentru a trăi și a munci. În al treilea rând, diversificarea economiilor rurale dincolo de agricultură este esențială pentru crearea de locuri de muncă la nivel local, care păstrează valoarea în cadrul comunităților. Aceasta ar putea include procesarea agroalimentară la scară mică, întreprinderi sociale, turism rural sau proiecte de energie regenerabilă.
Pactul Rural al Uniunii Europene își propune ca nicio regiune să nu fie lăsată în urmă. Cum pot fi aliniate politicile de dezvoltare din țările candidate precum Republica Moldova cu acest pact pentru a asigura o tranziție echitabilă și verde pentru zonele rurale?
Politicile de dezvoltare din țările candidate precum Republica Moldova pot fi aliniate bine cu Pactul Rural al Uniunii Europene dacă țimn cont de o idee simplă: oamenii din mediul rural trebuie să modeleze soluțiile rurale. Din experiența mea, primul pas este implicarea de la bun început a comunităților locale, a fermierilor, a micilor afaceri și a societății civile și nu la final. Politicile funcționează mai bine atunci când sunt construite de jos în sus și reflectă nevoile locale reale.
În al doilea rând, dezvoltarea rurală trebuie să lege obiectivele verzi de mijloacele de trai. Sprijinirea agriculturii durabile, a lanțurilor alimentare locale, a energiei regenerabile și a întreprinderilor sociale poate crea locuri de muncă protejând în același timp mediul. O tranziție verde echitabilă funcționează doar dacă aduce oportunități noi, nu poveri suplimentare. În al treilea rând, țările candidate ar trebui să folosească fondurile UE și instrumentele de aderare pentru a îmbunătăți serviciile de bază și conectivitatea în zonele rurale. Accesul la transport, rețele digitale și servicii esențiale menține comunitățile în viață și, sperăm, prospere.
Eradicarea sărăciei este unul dintre cei trei piloni ai președinției dumneavoastră. Ce strategii recomandați pentru protejarea celor mai vulnerabile grupuri din Moldova – inclusiv minoritățile etnice și persoanele cu dizabilități – în timpul schimburilor economice complexe ale procesului de extindere?
Peste 20% din populația UE trăiește în pericol de sărăcie sau excluziune socială, ajungând la 25% în cazul copiilor. Înțeleg că cifrele din Moldova sunt la fel de îngrijorătoare. Dar sărăcia este mai mult decât simple statistici – afectează demnitatea oamenilor și coeziunea socială. De asemenea, este mai probabil să afecteze copiii, femeile și persoanele aflate în situații vulnerabile, cum ar fi șomerii sau cei care lucrează în locuri de muncă nesigure, persoanele slab calificate, persoanele cu dizabilități, migranții și minoritățile etnice.
Așadar, ce se poate face? UE va adopta în curând prima sa Strategie Anti-Sărăcie, care cred că s-ar putea aplica și în Moldova. Avem nevoie de o abordare multidimensională care să abordeze toate aspectele sărăciei, nu doar lipsurile materiale. Avem nevoie de standarde obligatorii privind veniturile adecvate și protecția socială, precum și de măsuri pentru combaterea sărăciei persoanelor încadrate în muncă. Accesul universal la servicii accesibile și de calitate, cum ar fi asistența medicală, asistența socială, locuințele și educația, este, de asemenea, crucial. Garanția europeană pentru copii, care a fost lansată în Moldova anul trecut, joacă un rol crucial aici. În cele din urmă, recunoașterea rolului partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile în combaterea sărăciei este o necesitate. Aceasta înseamnă finanțare durabilă și sprijinirea dialogului social.
În contextul parcursului european al Moldovei, unde participarea socială a tinerilor este vitală, cum pot tinerii din Moldova să profite de programe precum „Europa ta, părerea ta!” pentru a se asigura că vocile lor sunt auzite pe coridoarele puterii de la Bruxelles?
Una dintre marile mele priorități este participarea semnificativă a tinerilor din întreaga Europă, inclusiv din țările candidate. Este absolut esențial să câștigăm și să menținem încrederea tineretului european dacă vrem să oferim soluții durabile pentru următorii 20-30 de ani. Aceasta înseamnă nu doar să ascultăm tinerii, ci să îi implicăm activ în modelarea politicilor. CESE are mai multe inițiative pentru a consolida participarea tinerilor, care sunt foarte bucuros să observ că includ participarea și reprezentarea Consiliului Național al Tineretului din Moldova. Acestea includ Grupul nostru de Tineret și Testul UE pentru Tineret, care implică direct tinerii în feedbackul legislativ și politic pe care îl oferim UE prin avizele noastre.
O altă inițiativă cheie este „Europa ta, părerea ta!”, evenimentul nostru anual emblematic pentru tineret, care reunește tineri din statele membre ale UE și din țările candidate pentru a dezvolta idei și propuneri pentru viitorul Europei, pe care le împărtășim cu instituțiile UE. Am fost cu adevărat inspirat de angajamentul și implicarea tinerilor la acest eveniment de luna trecută. Deloc surprinzător, probleme precum locuințele, inteligența artificială, alfabetizarea mediatică, sănătatea mintală și schimbările climatice s-au aflat în topul preocupărilor lor.
Maxim Bolohan, IPN