La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---

Aureliu Batrînac, doctor în medicină: Văd ţara ca pe un adolescent, se maturizează mai lent, este nehotărâtă în faţa multor provocări.

Cu aspiraţii mari, dar fără suficient curaj şi unitate

În ciuda vârstei de 25 de ani, Republica Moldova arată ca un adolescent, ţara se maturizează mai lent, este nehotărâtă în faţa multor provocări – ne gândim, apoi ne răzgândim. Astfel a comentat Aureliu Batrînac felul cum arată Republica Moldova la un sfert de secol de Independenţă, spunând că avem aspiraţii mari, dar nu manifestăm suficient curaj şi unitate pentru depăşirea problemelor.

Doctorul în medicină a menţionat că Independenţa este o realizare şi, deopotrivă, o provocare. Republica Moldova şi-a dezvoltat cadrul constituţional şi normativ, şi-a educat cetăţenii, a creat economia şi produse autohtone, a dezvoltat mecanisme proprii de asigurare medicală şi protecţie socială – tot de ce are nevoie un stat suveran.

Totodată, ţara a căpătat o identitate şi un nume distinct pe harta lumii. Ţara s-a făcut remarcată prin oameni de valoare, precum Grigore Vieru, Eugen Doga, Maria Bieşu, dar şi prin noua generaţie de talente. Este vorba de Valentina Naforniţă, Ilian Gârneţ , formaţiile Zdob şi Zdub, Brio Sonores şi mulţi alţii. Iar faptul că anume Moldova a dat naştere unor asemenea personalităţi este una dintre cele mai valoroase realizări.

Eşecurile, spune acesta, le cunoaştem toţi, dar ar vrea să învăţăm să privim înainte cu mai multă îndrăzneală şi încredere în viitor şi să dezvoltăm un autentic simţ al patriotismului. Aureliu Batrînac şi-ar dori, în primul rând, o ţară în care lumea să fie fericită, o ţară cu mulţi copii şi tineri, cu bătrâni respectaţi, o ţâră a multiplelor oportunităţi şi perspective.

Lucruri de învăţat

Doctorul în medicină ar compara Independenţa ţării cu autonomia unui tânăr educat în condiţii de subordonare, nu a luat singur decizii când a venit timpul să-şi ia zborul. Este timid şi caută sfaturi şi ajutor de la cei din jur, mai puternici, dar este un adolescent carismatic şi promiţător.

Aureliu Batrînac menţionează că Independenţa este o stare/un fenomen cu încărcătură de relativitate semantică şi contextuală. Independenţa înseamnă că ţara are un nume, un hotar, simboluri de stat etc. Gradul de independenţă al unui stat poate fi definit în sens  juridic, economic, cultural etc. Într-o lume globală interconectată, în contextul tendinţelor de regionalizare, este tot mai mult evidentă dependenţa unor state de altele în adresarea provocărilor. Moldova face parte din anumite organizaţii internaţionale şi regionale, comunităţi, colaborează cu alte state, semnează tratate prin care îşi asumă anumite responsabilităţi de interes comun sau se aliniază la reguli şi standarde comune.

Astăzi nici un stat nu poate să se dezvolte izolat, respectiv se influenţează reciproc, altfel nici n-ar fi posibil probabil să coexistăm pe acest pământ şi nici să evoluăm atât de rapid. În acest sens Moldova trebuie să înveţe să colaboreze eficient şi să promoveze o diplomaţie inteligentă.

Eforturi pentru un viitor mai luminos

Referindu-se la domeniul în care activează, Aureliu Batrînac a spus că medicina a fost printre puţinele domenii care a absorbit tehnologii şi practici moderne. S-au realizat multiple reforme, inclusiv adaptarea sistemului naţional de sănătate la structura şi tendinţele europene. A fost liberalizat domeniul şi au apărut multe instituţii private, astfel a fost extins accesul la servicii medicale, a sporit calitatea şi s-a redus numărul pacienţilor care pleacă peste hotare pentru tratament medical specializat şi costisitor. Avem acces la cele mai moderne tehnologii şi putem trata boli pe care acum 10 sau 20 de ani era imposibil să le tratezi.

În calitate de cardiochirurg, Aureliu Batrînac zice că de fiecare dată când merge la o conferinţă peste hotare rămâne fascinat de ce pot face noile tehnologii pentru sănătate. Iar atunci când se întoarce acasă şi vede pacienţii cu afecţiuni cardiace grave, care ar putea fi prevenite, sau persoane tinere cu vicii cardiace, îşi doreşte nespus de mult să le poată oferi aceleaşi oportunităţi şi condiţii de vindecare. Acesta este unul dintre motivele cele mai puternice care îl determină să rămână în această ţară. Or, spune el, doar cu aportul cât de mic al fiecăruia dintre noi, această ţară, în care am văzut lumina zilei şi care ne este Patrie, poate avea un viitor mai luminos.

Potrivit lui Aureliu Batrînac, moldovenii sunt un popor cu tradiţii, cu istorie, un popor care adoptă mai greu schimbările, dar rămâne în schimb fidel valorilor înrădăcinate. Moldovenii zâmbesc mai rar, dar sincer. Se bucură de fiecare dată când cineva le păşeşte pragul şi îl primeşte în „casa mare”. Moldovenii sunt un popor muncitor, dar care ştie să sărbătorească frumos evenimentele de familie şi să cinstească tradiţiile. Moldova e o ţară mică, la intersecţia unor puteri mari, dar aceasta a contribuit la dezvoltarea culturală şi definirea ca naţiune.
---
Aureliu Batrînac este chirurg cardiovascular şi director medical la Spitalul Internaţional Medpark. A fost şef al Departamentului Chirurgie cardiovasculară la Spitalul Republican, a activat şi în calitate de vicedirector la Institutul de Cardiologie, Chişinău.

Anastasia Rusu şi Mariana Galben, IPN

Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Doru Curoşu, Igor Meriacre, Valeria Şeican, Ciprian Raeţchi, Andrei Năstase  Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie,Valeriu Matei, Eugen Doga, Dumitru Postovan, Petru Macovei, Tatiana Negruş, Maia Sandu, Viorel Soltan, Valentin Guţan, Gheorghe Erizanu, Mariana Onceanu-Hadârcă, Viorel Cibotaru, Victor Micu, Sergiu Prodan, Igor Dodon, Alexandru Pleşca, Iulia Iabanji, Petru Bodarev etc. Au mai acceptat să ofere interviuri Nicolae Timofti, Andrian Candu, Pavel Filip etc.