Agenția de presă IPN prezintă un tablou al anului, pe diferite domenii, în viziunea autorităților guvernamentale și a experților independenți. „2018: cum a fost și cum n-a fost!?” Nr. 6: Economie și Infrastructură
Evoluția economică, în cifre
Secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin, spune că anul 2018 este unul prosper din punct de vedere economic. În prima jumătate a anului PIB a crescut cu 4,5% și a însumat 81,8 miliarde de lei. Potrivit secretarului, se observă o îmbunătățire continuă a sectorului agricol și industrial, determinate de evoluțiile producției vegetale, intensificarea industriei prelucrătoare și de creșterea cererii interne și externe etc. Comerțul exterior reflectă continuarea trendului ascendent evidențiat în 2017. Iar schimburile comerciale au atras importante investiții. Un impact pozitiv asupra creșterii economice a avut-o activitatea în construcții, unde cea mai mare parte a lucrărilor executate revine construcțiilor noi.
Iulia Costin menționează că pot fi evidențiate și alte progrese în domeniul economic, cum ar fi: reforma instituțiilor cu funcție de control, reducerea numărului de acte permisive cu 63%, lansarea platformei electronice „Ghișeul Unic” pentru eliberarea și gestionarea actelor permisive și simplificarea procedurilor de lichidare benevolă a afacerii. Întru diversificarea finanțării întreprinderilor mici și mijlocii, în 2018 au fost implementate programe de susținere financiară și de acces la instruiri. Agenții economici au beneficiat de finanțare nerambursabilă și de garanții financiare care au contribuit la crearea de noi întreprinderi și dezvoltarea întreprinderilor în creștere. 413 de întreprinderi au beneficiat de finanțare nerambursabilă de 68,52 milioane de lei. În cadrul Zonelor Economice Libere au fost create 2055 de locuri noi de muncă, iar în primele zece luni au fost atrase circa 391,4 milioane de dolari.
Sectorul industrial a înregistrat în nouă luni o creștere de 6%. Industria prelucrătoare – o creștere de 5,8%, asigurând 78,3% din creșterea sectorului. Volumul investițiilor a crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 12,9 miliarde de lei. În nouă luni ale anului exporturile s-au majorat cu 18,7%, iar importurile – cu 21,6%. Exporturile de mărfuri s-au cifrat la 1960,0 milioane de dolari, mai mult cu 308,2 milioane de dolari față de ianuarie-septembrie 2017, iar importurile – 4181,5 milioane de dolari, mai mult cu 742,7 milioane de dolari decât în 2017. Se evidențiază creșterea exporturilor în țările UE (+27,9%). Partenerii comerciali principali fiind România, Italia, Germania, Polonia etc.
Domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor este privit ca unul strategic pentru țară. Printre proiectele acestui domeniu Iulia Costin menționează crearea Serviciului pentru apelurile de urgență 112, a primului parc IT și regândirea educației tehnologice și digitale în școli, prin introducerea obiectului „Educația digitală” începând cu clasa I, și oferirea cursurilor opționale de robotică.
Prin intermediul Programului „Drumuri Bune” s-au reparat circa 1600 km de drumuri. A fost lansat proiectul „Îmbunătățirea drumurilor locale” finanțat de către Banca Mondială, care prevede reparația și îmbunătățirea a circa 300 km de drumuri. Tot în 2018, a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Bender-Basarabeasca-Giurgiulești (245 km). În domeniul transportului rutier a fost lansat Sistemul Informațional „e-autorizație Transport” și integrat cu Serviciul guvernamental de plăți electronice „M-Pay”.
Secretarul general anticipează pentru 2019 o evoluție ascendentă a economiei moldovenești, creșterea PIB-ului cu 4%. Sectorul industrial își va continua trendul ascendent. Este prognozată o creștere reală de circa 5% în acest sector. Ramura industriei automotive va asigura 31% din creșterea sectorului, industria ușoară (articolele de îmbrăcăminte) – 24% din creștere, iar industria alimentară –28% din creștere. Pentru 2019 este prognozată și o creștere a investițiilor de circa 3,3% ca urmare a restabilirii finanțărilor proiectelor investiționale ale statului. Sunt prevăzute proiecte investiționale cu finanțare externă de circa 2,8 miliarde de lei. Conform prognozei BNM, creditele acordate în economie vor crește cu circa 15% în 2019. Exporturile se vor majora cu 13,1%.
Climatul politic rămâne o mare necunoscută cu implicații asupra economiei
Expertul Centrului Analitic Independent Expert Grup, Alexandru Fala, spune că în 2018 este prognozată o creștere PIB-ul cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%. Creșterea veniturilor populației a favorizat consumul gospodăriilor casnice, care s-a majorat cu 4,2% în prima jumătate a anului, în urma creșterii rapide a veniturilor provenite din programele sociale, inclusiv majorarea pensiilor cu aproape 10%. Alexandru Fala susține că majorarea este salutabilă, necesară și firească în contextul politic care determină Guvernul să amplifice pomenile electorale. Însă, pe termen lung, aceasta sporește vulnerabilitatea gospodăriilor casnice.
Exportul, menționează expertul, a avut un impact pozitiv asupra dinamicii economice interne în 2018. S-a constatat și o înviorare a procesului investițional. După patru ani de descreștere (2014-2017) se observă o creștere plăpândă a investițiilor private. Expertul remarcă şi creșterea formării brute de capital fix, determinată de programele de investiții publice, cum ar fi programul „Drumuri Bune”. Dar spune că programul a fost implementat pe nepregătite și a lăsat impresia că pentru Guvern contează mai mult procesul, decât rezultatul. Expertul crede că o bună parte din programul de investiții publice realizat în 2018 ar putea să se dovedească o risipă de resurse, care nu va ridica capacitatea productivă a economiei și, pe termen mediu, va pune presiuni și mai mari pe finanțele publice.
Conform scenariului optimist, pentru 2019 este anticipată o creștere a PIB-ului de 5,2%, iar scenariul pesimist mizează pe o creștere de 3,5%. Ascensiunea veniturilor va alimenta cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice: +5,6% în scenariul optimist și +4,3% în scenariul pesimist. Exporturile vor crește cu 8,7% în cazul optimist și cu 7,7% în cel pesimist. Datorită reducerii cotei contribuțiilor sociale plătite de angajatori este probabilă o accelerare a procesului investițional, chiar dacă planează mari incertitudini asupra creșterii.
Potrivit expertului, climatul politic din 2019 rămâne o mare necunoscută, cu implicații asupra economiei reale și asupra echilibrului bugetului public național. Dacă alegerile parlamentare vor merge în mod neconcludent, aceasta ar putea să tensioneze situația sociopolitică generală, impunând firmelor mai multă precauție în planurile investiționale. Totodată, mizele politice mari pe care le prezintă alegerile, atât parlamentare, cât și locale, ar putea determina Guvernul și autoritățile locale să-și asume noi obligații bugetare. Aceasta ar putea să amplifice și mai mult deficitul bugetar. Finanțarea acestui deficit, într-un climat sociopolitic și economic mai tumultos, ar putea fi mult mai costisitoare.
Totodată, spune Alexandru Fala, există tot mai multă claritate că asistența macrofinanciare de către UE nu va fi reluată în prima jumătate a anului 2019 și, din considerente tehnice, există mari riscuri ca asistența să nu fie reluată nici până la sfârșitul anului. Cumularea tuturor factorilor și riscurilor ar putea impune următorului Guvern să adopte măsuri de stabilizare bugetară. Aceste măsuri ar putea include reducerea unor cheltuieli sau majorarea unor impozite.
Maria Procopciuc, IPN
Alte materiale din campania „2018: cum a fost și cum n-a fost!?”:
Agricultură, dezvoltare regională și mediu
Apărare
Educație, cultură și cercetare
Justiție
Reglementare transnistreană
Sănătate, muncă și protecție socială
Afaceri interne
Afaceri externe și integrare europeană
Finanțe