Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană este cel mai important document, pe care Republica Moldova l-a semnat vreodată și nu există domenii ale vieții publice, fie economic, social sau de altă natură, care să nu fie atinse de acest document. Înalții oficiali europeni nu o dată au declarat că Acordul de Asociere cu UE are la bază valori, iar Republica Moldova, semnând acest document, a consfințit să respecte aceste valori. Opinia aparține lui Igor Boțan, expert permanent al dezbaterilor publice, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, și a fost exprimată în cadrul unei noi ediții cu tema: „Anul 2018: realizări, nereușite și provocări în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”.
Expertului susține că nu este corect ca de dragul unor succese relative de ordin social-economic să fie jertfite libertățile democratice, iar justiția și să fie pusă pe altarul așa-ziselor succese. Și aceasta pentru că acest fapt compromite întregul proces de integrare europeană.
În cadrul acelorași dezbateri, Mihai Popșoi, vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că în Republica Moldova nu există o stabilitate economică sau financiară, or, dacă ar fi fost așa, Parlamentul Republicii Moldova nu ar fi riscat să aprobe legi precum legea cetățeniei și legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală.
Potrivit vicepreședintelui PAS, „respectivele legi denotă o disperare a guvernării, pentru că golul lăsat de lipsa banilor europeni trebuie cumva acoperită prin niște șiretlicuri. Asta în contextul în care, nici Turcia, nici Rusia nu se înghesuie să ofere Moldovei bani pe gratis, or chiar dacă ar oferi, banii ar veni cu niște condiții inacceptabile pentru un stat democratic”.
Guvernul ar trebui să stabilească un salariu minim la un nivel cât mai apropiat de salariul de trai, atât în sectorul real, cât și cel bugetar al economiei naționale. Potrivit unui studiu prezentat de către platzforma.md și Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova, în parteneriat cu Clean Clothes Campaign, salariul minim de trai pentru zona urbană este de 12 306,8 lei, iar pentru zona rurală este de 11 359,6 lei.
Bugetul municipiului Chișinău a fost auditat în premieră prin prisma standardelor unui audit financiar. Probele au fost colectate la Primărie și la peste 40 de entități municipale. „Echipa de audit nu a putut obține probe suficiente și adecvate, care ar confirma plenitudinea și veridicitatea datelor expuse în raportului financiar. Potrivit unor estimării indirecte, denaturările se ridică la 32,5 miliarde lei”, a declarat Rima Sciastlivîi, controlor superior de stat la Curtea de Conturi.
Liderul grupului de inițiativă pentru crearea Partidului Politic „Pentru Oameni, Natura și Animale” (PONA), Ion Dron, spune că în Republica Moldova este obstrucționat dreptul la asociere politică. Cerințele impuse de lege în acest proces nu pot fi realizate.
„Sistemul de formare a partidelor politice în Republica Moldova este astăzi privilegiul celor cu sacul de bani furați. Să colectezi patru mii de semnături când satele sunt de fapt pustii, când zilnic din Republica Moldova pleacă câte o sută de oameni. Unde să găsesc eu în satele raioanele din Republica Moldova 100 de oameni politic activi”, a mai spus Ion Dron.
În 2019, strategia pe care o va utiliza Republica Moldova în formatul 5+2 de reglementare a conflictului transnistrean va include abordarea concomitentă a problemelor din toate cele trei „coșuri” convenite de membrii formatului, inclusiv cel politic.
Potrivit vicepremierului, criticile de până acum au ținut de faptul că negocierile s-au mișcat mai mult pe probleme socio-economice, și mai puțin pe cele legate de securitate și apărare. Cristina Lesnic spune că acest lucru s-a întâmplat deoarece formula anterioară era că doar în baza rezultatelor din primele două coșuri să se ajungă la coșul trei. „Insistența Chișinăului a fost una puternică, susținută de anumiți actori din formatul 5+2”, spune vicepremierul pentru reintegrare.
În cadrul ciclului „2018: cum a fost și cum n-a fost!?”, Agenția de presă IPN prezintă viziunea oficialităților și a societății civile asupra Sănătății, muncii și protecției sociale. Din cuprins: An cu multe lucruri bune, dar și provocări; Reforma declarată la începutul anului a eșuat; Este important ca Guvernul să promoveze agenda muncii decente.
200 de fotografii din arhivele naționale ale României care ilustrează parcursul României din anul 1916 și până în anul 1920 se regăsesc în albumul „1918 când s-a făcut România Mare” și este o creație a jurnalistului și istoricului român George Damian.
Potrivit lingvistului Vlad Pohilă, „albumul este de o necesitate mare, stringentă chiar, pentru că la noi, deși se scrie și se vorbește mult, mai sunt mulți pradă falsificărilor sovietice, că ar fi fost un act de inechitate, că România ne-ar fi ocupat abuziv. Albumul este admirabil, fotografii de epocă, unice, reproduceri de documente, hărți, tot ce trebuie pentru a fi convingători în a etala un adevăr istoric”, a spus Vlad Pohilă.
Ședința de judecată în dosarul fostului președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, primar de Orhei, programată la Curtea de Apel Cahul, a fost amânată pentru 21 ianuarie.
Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere. Sentința a fost atacată în instanța de apel atât de procuror, cât și de avocații inculpatului și de reprezentantul SA Banca de Economii. Șor a fost eliberat din arest la domiciliu, iar până la pronunțarea sentinței definitive se află sub control judiciar. Dosarul a ajuns la Curtea Apel Chișinău abia după șase luni, iar în februarie a fost strămutat la Curtea de Apel Cahul.
Amănunte pe IPN!