La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---
Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie: Aş putea compara situaţia din Moldova cu un arbore care încearcă să crească, dar sunt prea multe pietre şi prea puţină apă îi vine la rădăcină.
În cei 25 de ani de Independenţă ţara nu a reuşit să devină un loc de unde cetăţenii să nu vrea să plece. Dimpotrivă, este un loc din care cetăţenii preferă să meargă în alte părţi. Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, este de părere că elitele politice, începând din primii ani, prea des au încurcat buzunarul propriu cu buzunarul statului, nu au înţeles ce reforme trebuie făcute sau nu au vrut să înţeleagă. „Mă tem că ne apropiem vertiginos de o perioadă când pensionarii nu vor avea de unde primi pensii”, spune directorul IPP.
Arcadie Barbăroşie notează că ţara continuă să fie ocupată militar de către, paradox, partenerul strategic al Republicii Moldova. Aşa scrie în Acordul de parteneriat strategic cu Federaţia Rusă, iar trupele militare continuă să staţioneze pe teritoriul ţării, necontrolat de Guvernul central.
Societatea din Moldova, în mare parte, este patriarhală, venită dintr-un regim autoritar, obişnuită cu situaţia când ţarul, regele decide totul, iar ceilalţi cetăţeni execută aceste indicaţii ascultători, fără a gândi critic. În asemenea societăţi este extrem de important ca elitele politice să înţeleagă cu ce au de a face şi să guverneze astfel încât, pe lângă rezolvarea problemelor, necesităţilor societăţii, să contribuie la educarea unei societăţi în care spiritul critic să stea la locul lui, să contribuie la instituirea unei mentalităţi critice în ţară. „Or, liderii noştri s-au complăcut în aplauzele mulţimii extaziate, ba cu colaci, ba cu prosoape. Cetăţeanul nu întreba da ce o să faci tu, şef de stat, şef de guvern, membru în parlament în dezvoltarea infrastructurii, în economie, educaţie, sănătate”, spune Arcadie Barbăroşie.
Lipsa spiritului critic – himeră
Potrivit directorului IPP, una din himerele cele mai mari ale societăţii este lipsa spiritului critic şi idolatrizarea unor lideri care nu au răspuns necesităţilor societale, nu au returnat creditul acordat de societate. Elitele s-au folosit de faptul că se află la guvernare în primul rând pentru a se îmbogăţi, stimulând astfel corupţia în societate. „Astăzi am ajuns la situaţia când, fiind o ţară independenţă, pornită în dezvoltare nesilită de nimeni, să avem un stat captiv, controlată de o singură persoană”.
Arcadie Barbăroşie crede că aceasta este o boală a copilăriei democraţiei, iar cetăţeanul este deprins de a înţelege democraţia doar o dată în patru ani când să vine să voteze. Or, democraţia înseamnă altceva. În perioada dintre alegeri, administraţia trebuie în permanent păzită să nu comită ilegalităţi şi să facă lucrurile în interesul societăţii. Lucrul acesta este peste tot, începând de la nivelul cel mai de jos, până la Parlament.
„Este drept că unii cetăţeni înţeleg că ei plătesc impozite şi poate ar trebui să vadă cum sunt folosite aceste impozite, dar acestea nu sunt decât nişte iniţiative foarte rare şi firave. Cetăţeanul ştie că a plătit impozitele şi deja statul trebuie să decidă ce face sau, mai rău, crede că aceştia sunt banii statului, nu sunt ai lor. Aceştia sunt banii pe care în fiecare lună FISC-ul îi scoate de la el din venit, salariu, profit şi, în mod normal, ar trebui să încerce să vadă ce se întâmplă cu banii aceştia, să nu permită cheltuirea lor ilegală, furtul lor sau cheltuirea ineficientă. Lucrul acesta nu se întâmplă. Pentru aceasta societatea trebuie să se maturizeze”, spune Arcadie Barbăroşie.
Alegerile rămân unicul instrument de sancţionare a guvernanţilor care nu au răspuns solicitărilor societăţii. Partea proastă, spune Arcadie Barbăroşie, este că societatea noastră este adesea nevoită să aleagă între rău şi încă mai rău. Existând această divizare pe dimensiunea est şi vest, adesea îi votăm pe ai noştri şi ai noştri sunt hoţi, dar ei promit că o să continue reformele europene aici, în Republica Moldova. Or, aceste reforme sunt totalmente compromise indiferent ce ar zice guvernanţii.
Independenţa = libertatea de expresie
Directorul IPP a simţit independenţa ţării mai mult la începutul reformelor democratice. Cel mai mult a simţit libertatea de expresie, de manifestări, apariţia mass-mediei pluraliste, deşi nu întotdeauna independentă, şi posibilitatea cetăţenilor de a-şi alege singur opţiunile. „Foarte mulţi critică acum sistemul instaurat aici, amintindu-şi nostalgic de ceea ce a existat în timpul sovietic. Le-aş recomanda încă o dată să-şi amintească cum intrau în magazine şi nu vedeau altceva decât rafturi pustii, cozi interminabile la bunurile elementare. Faptul că ne-a picat această independenţă şi ne-a luat pe nepregătite poate este una din explicaţiile de ce lucrurile nu merg. Nu a existat un segment important în societate care să lupte pentru independenţă”, spune Arcadie Barbăroşie.
El şi-ar dori ca Republica Moldova să arate ca Estonia, stat mic şi dezvoltat. Unui copil i-ar spune să se mândrească cu faptul că în Moldova poate învăţa bine, poate vorbi 5-10 limbi, cunoaşte matematică, chimie şi istorie profund, ştie cine sunt moşii şi strămoşii. Despre poporul moldovenesc spune că este primitor, în special în spaţiul rural, pentru că în oraş nu se ştie dacă ţi se va deschide când suni la un apartament, dar în sat, dacă baţi la o portiţă, ţi se va deschide şi ţi se va da şi un pahar cu apă. Moldovenii sunt gata-gata să-şi asume riscuri, de fapt cei care şi-au asumat riscuri au plecat deja. Arcadie Barbăroşie mai spune că poporul moldovenesc este leneş la învăţătură.
Anticipând cum vor evolua lucrurile, directorul IPP speră că peste 10-15 Republica Moldova va avea alţi oameni la guvernare, tineri, cu educaţie în vest, care vor înţelege care sunt necesităţile ţării şi vor mişca mult mai energic reformele europene. „În general, sunt optimist. Aşa cum s-au construit unele drumuri bune, s-ar putea să se mişte lucrurile şi în alte domenii”, a concluzionat Arcadie Barbăroşie.
---
Arcadie Barbăroşie conduce din anul 2000 Institutul de Politici Publice, care realizează Barometrul Opiniei Publice. Este membru al Iniţiativei pentru o Guvernare Responsabilă. Acesta este analist politic şi expert naţional în politici publice.
Anastasia Rusu, IPN
Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Doru Curoşu, Igor Meriacre, Valeria Şeican, Ciprian Raeţchi, Andrei Năstase, Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie,Valeriu Matei, Eugen Doga, Dumitru Postovan, Petru Macovei, Tatiana Negruş, Maia Sandu, Viorel Soltan, Valentin Guţan, Gheorghe Erizanu, Mariana Onceanu-Hadârcă,Viorel Cibotaru, Victor Micu, Sergiu Prodan, Igor Dodon, Aureliu Batrînac, Alexandru Pleşca, Dionis Cenuşa, Kalman Mizsei, Petru Bodarev, Marian Lupu, Iulia Iabanji, Pavel Filip, Andrian Candu.
