Agenția de presă IPN prezintă un tablou al anului, pe diferite domenii, în viziunea autorităților guvernamentale și a experților independenți. „2018: cum a fost și cum n-a fost!?” Nr. 4: Justiție
Succesul celor mai mari realizări s-a încununat cu adoptarea noului Cod Civil
Secretarul general de stat al Ministerului Justiției, Anatolie Munteanu, susține că reforma sectorului justiției a fost permanent în vizorul autorităților. Pe parcursul ultimilor ani, au fost întreprinse eforturi considerabile în acest domeniu, atât pe dimensiunea instituțională, cât și pe cea funcțională a reformei. „Sunt convins că, în cea mai mare parte, avem un cadru normativ bun, care a fost supus expertizei Consiliului Europei și care poate concura cu cel al țărilor europene. De aceea este nevoie de o bună și corectă implementare în practică a acestuia, prin excluderea oricăror piedici de natură să genereze abuzuri și care, într-un final, lasă o amprentă negativă asupra justițiabililor. Justiția este un serviciu de interes public. Prin urmare, așteptările pe care le are societatea sunt ca justiția nu doar să fie făcută, ci ca acest lucru să se vadă. Doar așa vom putea spori gradul de încredere al oamenilor”, opinează Anatolie Munteanu.
Ministerul Justiției și-a concentrat activitatea pe elaborarea și promovarea proiectelor în sectorul justiției, care au fost stabilite ca priorități pentru acest an în „mica reformă a justiției”, asumată de către actualul cabinet de miniștri. În același timp, și-a adus contribuția în domeniul său de competență și la atingerea priorităților din alte documente de politici, priorități ce au vizat sporirea eficacității și independenței sistemului judiciar, îmbunătățirea actului de justiție, consolidarea integrității în instituțiile publice, asigurarea respectării drepturilor omului.
Pe segmentul justiției, menționează Anatolie Munteanu, s-a reușit adoptarea de către legislativ a unor pachete de legi care vor contribui la sporirea eficacității și independenței sistemului judiciar, consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, promovarea unui sistem bazat pe merit în procesul de selecție și promovare a judecătorilor precum și a la îmbunătățirea mecanismului de responsabilizare a judecătorilor pentru calitatea actului de justiție. La fel, au fost operate o serie de modificări în legislația procesual-civilă în sensul simplificării acesteia, dar și în legislația procesual-penală prin oferirea mai multor garanții la examinarea recursului pentru eliberarea sau prelungirea mandatului de arest. Și în acest an, în vizorul Ministerului Justiției s-au aflat politicile pe segmentul luptei împotriva corupției și sporirii integrității în sectorul public, și anume activitatea a fost concentrată pe elaborarea cadrului normativ în vederea consolidării reformelor instituționale realizate în ultimii ani.
Secerarul general de stat susține că succesul celor mai mari realizări în anul 2018 s-a încununat cu adoptarea de către Parlament a proiectului de modernizare a Codului Civil, adoptat în 2003. Este rezultatul unui efort consistent desfășurat pe parcursul a peste patru ani, cu implicarea unui număr semnificativ de experți, practicieni și reprezentanți ai mediului academic. Prin noile amendamente, dreptul privat al Republicii Moldova a fost adus în conformitate cu ultimele tendințe internaționale în materie.
Cel mai sensibil segment – condițiile de detenție
Deși în anul curent s-a depus un efort considerabil în realizarea mai multor obiective importante, privind în retrospectivă, nu se poate afirma faptul că s-au realizat pe deplin toate acțiunile trasate la început de an. „Pe agenda Parlamentului sunt mai multe proiecte de legi care nu au reușit să fie adoptate în ultima sesiune de mandat, dar care sperăm să fie preluate de către viitorul legislativ. Și sub aspect instituțional, nu aș putea afirma că există o satisfacție deplină. În acest sens, cel mai sensibil segment rămân condițiile de detenție, care necesită o îmbunătățire semnificativă, precum și serviciile calitative de care urmează să beneficieze condamnații, în special cele medicale”, mai spune Anatolie Munteanu.
Potrivit secretarului de stat, îmbunătățirea sectorului justiției a fost și rămâne o prioritate majoră pentru Republica Moldova și constituie o condiție esențială pentru dezvoltarea cu adevărat a unei societăți democratice în care supremația legii și respectarea drepturilor și libertăților omului reprezintă valori supreme garantate. Calitatea justiției este un angajament asumat de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și devine dominantă în instaurarea prin actul justiției a unui stat de drept, a ordinii, dreptății și adevărul în societate.
Totodată, conjugarea eforturilor de consolidare a sectorului justiției prin asumarea responsabilităților de către toți actorii din cadrul sistemului judecătoresc, autorităților publice, liberilor profesioniști, precum și societății civile, determină trasarea în continuare a unor obiective care să răspundă provocărilor viitorului. Ministerul Justiției este în proces de elaborare a unei noi Strategii în domeniul justiției, care va permite stabilirea pe termen mediu, pentru următorii patru ani, a unei viziuni de ansamblu care urmează a fi corelată cu noile priorități ce vor fi trasate de către viitorul Parlament, dar și de către Programul de guvernare a noului cabinet de miniștri.
Reforma justiției nu a fost o prioritate pentru politicieni
Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, consideră că în anul 2018 reforma justiției nu a fost o prioritate pentru politicienii de la Chișinău. Deși era planificată elaborarea unei noi strategii de reformare a justiției, aceasta așa și nu a fost elaborată. Încercarea repetată de modificare a Constituției, pentru a oferi o mai mare independență a judecătorilor, se pare că a eșuat. Aceasta după ce o încercare similară a eșuat în 2017. Dosarele penale și disciplinare împotriva judecătorilor incomozi au continuat, reducând la tăcere judecătorii.
Vladislav Gribincea menționează că au fost înregistrate mai multe schimbări în domeniul justiției. Acestea țin de aspecte tehnice, care însă pot avea un anumit impact asupra sistemului de justiție. A fost modificată legea pentru a asigura numirile și promovările bazate pe merit ale judecătorilor, precum și investigarea disciplinară eficientă a acestora. A fost simplificată procedura de examinare a cauzelor civile. Codul Civil a fost supus unei redactări considerabile. De asemenea, a fost adoptat o legislație nouă care reglementează examinarea litigiilor cu statul. „Anul viitor va fi marcat de febra alegerilor. Sper totuși că schimbările aduse de alegerile parlamentare vor impulsiona reforma în justiției. Fără o siguranță juridică, care o poate garanta doar justiția, un stat modern nu are viitor luminos”, spune președintele CRJM.
Elena Nistor, IPN
Alte materiale din campania „2018: cum a fost și cum n-a fost!?”:
Agricultură, dezvoltare regională și mediu
Apărare
Educație, cultură și cercetare
