Reforma salarizării, susținută de majoritatea parlamentară. Opoziția reclamă noi inechități și lipsa banilor

Proiectul de lege privind modificarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat în prima lectură de Parlament, cu susținerea a 53 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. În timpul dezbaterilor, reprezentanții opoziției au criticat inițiativa, invocând riscul unor noi inechități salariale și lipsa unui mecanism clar de finanțare a majorărilor, transmite IPN.

Deputata PAS Larisa Novac a declarat că reforma vizează angajați din mai multe domenii, de la educație, cercetare și sănătate până la poliție, armată, asistență socială și administrație publică locală. Ea a făcut apel la deputați să privească proiectul din perspectiva oamenilor care activează în sectorul bugetar, indiferent de cine se află la guvernare sau în opoziție.

De cealaltă parte, deputata PSRM Alla Darovannaia a pus la îndoială sustenabilitatea financiară a majorărilor salariale. Potrivit acesteia, proiectul nu prezintă o schemă clară de finanțare permanentă, iar veniturile suplimentare prognozate nu sunt garantate. Deputata a avertizat că statul ar putea ajunge să se împrumute pentru a acoperi aceste cheltuieli.

Critici au venit și din partea deputatei fracțiunii Alternativa, Angela Cutasevici, care a afirmat că proiectul păstrează unele inechități salariale și creează altele noi. Ea a menționat că posibilitățile de recompensare a angajaților sunt reduse, iar problemele legate de salariul minim, plata atribuțiilor suplimentare și negocierea colectivă rămân nerezolvate.

Deputata PSRM Adela Răileanu a criticat diferențele dintre salariile demnitarilor și cele ale angajaților din alte domenii. Ea a prezentat estimări potrivit cărora salariul de bază al președintelui țării, al președintelui Parlamentului și al premierului ar urma să ajungă la aproape 56 de mii de lei, în timp ce majorările pentru profesori și lucrătorii sociali ar fi mai mici.

Deputatul Partidului Politic Partidul Nostru, Alexandru Berlinschii, a declarat că majorările trebuie să se reflecte în veniturile reale ale angajaților și a cerut un mecanism clar și predictibil de ajustare a salariilor în funcție de inflație.

În apărarea proiectului, deputatul PAS Marcel Spatari a susținut că reforma urmărește nu doar majorarea salariilor, ci și restabilirea echității în sistemul public, printr-o ierarhie bazată pe responsabilitate, calificare, complexitatea muncii și performanță. El a precizat că reforma salarizării este corelată cu reforma fiscală, iar resursele suplimentare obținute din impozitarea tutunului, alcoolului și jocurilor de noroc vor contribui la plata salariilor.

Proiectul urmează să fie examinat de deputați în lectura a doua.

Fundația Hanns Seidel – Republica Moldova organizează cea de-a X-a ediție a Parlamentului Tinerilor /Parlament /ora 09:00/.

Curtea de Conturi examinează auditul misiunii de follow-up privind implementarea recomandărilor înaintate prin hotărârea Curții de Conturi din 20 decembrie 2022 cu privire la Raportul auditului performanței „Acțiunile aferente obiectivelor specifice ale Programului național de control al cancerului realizate în perioada 2017-2022 de autoritățile responsabile contribuie la atingerea rezultatelor așteptate” /CCRM /ora 09:00/.

Agenția Relații Interetnice organizează conferința națională cu tema: „Minoritățile naționale în noul context european al Moldovei: participare, coeziune socială și dialog fără frontiere” /Palatul Republicii /ora 09:30/.

Consiliul Superior al Magistraturii se convoacă în ședință /CSM /ora 09:30/.

Se desfășoară Forumul național „AgroCunoștințe” 2026 (17-23 noiembrie) /Restaurantul VisPas din Bălți /ora 09:30/.

Consiliul Audiovizualului se întrunește în ședință /CA /ora 10:00/.

Curtea de Conturi examinează auditul conformității asupra proceselor aferente gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Aparatul președintelui Republicii Moldova în anii 2023-2025 /CCRM /ora 14:00/.

Fracțiunea parlamentară „Democrația Acasă” organizează consultări publice privind mecanismul de stabilire, recalculare și actualizare a pensiilor participanților la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl, problemele de aplicare și lacunele cadrului normativ, precum și identificarea soluțiilor de îmbunătățire a legislației /Parlament, biroul 408G /ora 15:00/.

Președinta Maia Sandu efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, unde are programate întrevederi cu oficiali europeni și participă la Forumul privind extinderea Uniunii Europene /16-17 noiembrie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Reforma salarizării, susținută de majoritatea parlamentară. Opoziția reclamă noi inechități și lipsa banilor

Proiectul de lege privind modificarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat în prima lectură de Parlament, cu susținerea a 53 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. În timpul dezbaterilor, reprezentanții opoziției au criticat inițiativa, invocând riscul unor noi inechități salariale și lipsa unui mecanism clar de finanțare a majorărilor, transmite IPN.

Deputata PAS Larisa Novac a declarat că reforma vizează angajați din mai multe domenii, de la educație, cercetare și sănătate până la poliție, armată, asistență socială și administrație publică locală. Ea a făcut apel la deputați să privească proiectul din perspectiva oamenilor care activează în sectorul bugetar, indiferent de cine se află la guvernare sau în opoziție.

De cealaltă parte, deputata PSRM Alla Darovannaia a pus la îndoială sustenabilitatea financiară a majorărilor salariale. Potrivit acesteia, proiectul nu prezintă o schemă clară de finanțare permanentă, iar veniturile suplimentare prognozate nu sunt garantate. Deputata a avertizat că statul ar putea ajunge să se împrumute pentru a acoperi aceste cheltuieli.

Critici au venit și din partea deputatei fracțiunii Alternativa, Angela Cutasevici, care a afirmat că proiectul păstrează unele inechități salariale și creează altele noi. Ea a menționat că posibilitățile de recompensare a angajaților sunt reduse, iar problemele legate de salariul minim, plata atribuțiilor suplimentare și negocierea colectivă rămân nerezolvate.

Deputata PSRM Adela Răileanu a criticat diferențele dintre salariile demnitarilor și cele ale angajaților din alte domenii. Ea a prezentat estimări potrivit cărora salariul de bază al președintelui țării, al președintelui Parlamentului și al premierului ar urma să ajungă la aproape 56 de mii de lei, în timp ce majorările pentru profesori și lucrătorii sociali ar fi mai mici.

Deputatul Partidului Politic Partidul Nostru, Alexandru Berlinschii, a declarat că majorările trebuie să se reflecte în veniturile reale ale angajaților și a cerut un mecanism clar și predictibil de ajustare a salariilor în funcție de inflație.

În apărarea proiectului, deputatul PAS Marcel Spatari a susținut că reforma urmărește nu doar majorarea salariilor, ci și restabilirea echității în sistemul public, printr-o ierarhie bazată pe responsabilitate, calificare, complexitatea muncii și performanță. El a precizat că reforma salarizării este corelată cu reforma fiscală, iar resursele suplimentare obținute din impozitarea tutunului, alcoolului și jocurilor de noroc vor contribui la plata salariilor.

Proiectul urmează să fie examinat de deputați în lectura a doua.

Aderarea la Uniunea Europeană ar putea avea loc împreună cu regiunea transnistreană sau în două etape. Președinta Maia Sandu a menționat la Forumul privind extinderea UE de la Bruxelles că ambele scenarii rămân valabile, iar realizarea lor va depinde de ritmul progreselor în procesul de integrare europeană și de contextul în care va avea loc aderarea, transmite IPN.

Președinta a reiterat că țara trebuie să fie pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană până în anul 2030. Potrivit acesteia, Republica Moldova își îndeplinește angajamentele, iar eforturile depuse sunt apreciate în rapoartele de evaluare ale instituțiilor europene. Totuși, decizia finală privind aderarea va aparține instituțiilor UE și statelor membre.

Maia Sandu a menționat că printre cele mai dificile reforme se numără cea a administrației publice centrale și locale, reforma justiției și schimbările din sectorul energetic. Șefa statului a subliniat că aceste domenii necesită eforturi semnificative.

Referindu-se la poziția statelor membre, președinta a declarat că Moldova beneficiază de sprijinul tuturor celor 27 de țări ale UE, iar procesul de aderare rămâne bazat pe merit. Totodată, ea a recunoscut existența unor preocupări privind reziliența țării în contextul geopolitic actual.

De asemenea, Maia Sandu a menționat propunerile privind introducerea unor garanții după aderarea la UE, considerând că acestea ar putea accelera integrarea. Președinta a mai subliniat importanța dialogului cu partenerii europeni și a promovării angajamentelor Republicii Moldova față de reforme.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025