Comisia Electorală Centrală a stabilit că primirea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlament în circumscripția națională și a participanților la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 va începe pe 26 decembrie și va dura până pe 24 ianuarie, în zilele de luni-vineri, între orele 9.00 și 16.00, cu excepția zilelor de 1 și 7 ianuarie 2019.
Prin hotărârea sa, CEC a pus în sarcină consiliilor electorale crearea, până pe 19 ianuarie 2019, a secțiilor de votare și până la 29 ianuarie 2019 – a birourilor electorale ale secțiilor de votare.
Partidul Verde Ecologist anunță că va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, dar și la cele locale din vară. Secretarul general al formațiunii, Vitalie Marinuța, a declarat că Partidul Verde Ecologist din Moldova pledează pentru forma parlamentară de guvernământ, întărirea ordinii de drept, apărarea suveranității naționale, asigurarea unui nivel decent de trai, promovarea principiilor democrației, respectarea pluralismului și al separației puterilor în stat.
O mișcare național-populară, numită „Președinte puternic – stat puternic”, urmează a fi creată în următoarele 30 de zile, a anunțat președintele Igor Dodon, menționând că nu mai acceptă acele acțiuni întreprinse în ultimii doi ani de Parlament sau Guvern prin Curtea Constituțională, față de instituția prezidențială. „Eu nu am vrut să scot lumea să facem revoluție, dar, dacă asta va continua după alegerile parlamentare, și acest lucru este posibil, creăm mișcarea națională și vom vedea ce vom face”, a spus președintele.
România susține fără rezerve doar parcursul european al Republicii Moldova care se bazează, în primul rând, pe Acordul de Asociere pe care Republica Moldova și l-a asumat în relația cu Uniunea Europeană, acord care conține valori și principii. Ele nu sunt negociate și nu sunt negociabile, ele trebuie efectiv respectate ca atare: statul de drept, democrația, libertățile fundamentale, respectul pentru drepturile omului. Declarația a fost făcută de ambasadorul Daniel Ioniță într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Despre starea actuală a culturii politice, dar și trăsăturile specifice ale viitoarelor alegeri, au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Cultura politică a societății moldovenești: starea actuală și tendințe”, ediția a 100-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a declarat că de fapt cultura politică este o expresie a experienței istorice și social-politice. Se cunosc trei feluri de cultură politică. Este vorba despre cultură politică parohială, care se bazează pe tradiție, pentru că tradițiile, se crede, că sunt de la Dumnezeu și nu sunt făcute de oameni. Al doilea tip este cultura politică a supușilor unei administrații și acest gen este caracteristic pentru anumite societăți, cum este și Republica Moldova, care a trecut printr-o fază comunistă, socialistă, când exista „conducătorul iubit” și oamenii îi aduceau mulțumiri pentru toate realizările. Al treilea tip este cultura politică participativă, ea este specifică pentru mediul urban și se bazează pe legi bune.
Igor Boțan a menționat că partidele politice au experți care cunosc foarte bine cum stau lucrurile în acest sens și le folosesc. De exemplu, Partidul Socialiștilor explorează la maximum relația cu biserica, tradiția, familia etc. și acesta este un tribut adus culturii politice parohiale. Potrivit expertului, în ceea ce ține de cultura politică a supușilor, aceasta se manifestă prin declararea liderului Partidului Democrat drept coordonator al guvernării în Republica Moldova, care, deși nu are o funcție oficială, și-a asumat acest rol: „Toate inițiativele vin de la liderul PDM și acesta este un tribut adus acestui gen de cultură politică”. Expertul consideră că o filială a culturii politice a supușilor o reprezintă Partidul Șor, care deschide colhozuri, iar experții care lucrează pentru această formațiune explorează acest gen. Cel de-al treilea gen de cultură politică, cea participativă, în opinia sa, se manifestă prin mișcarea protestatară de rezistență, care vrea să schimbe legile, pentru că ele sunt făcute de oameni și nu au elementul sacru, cum îl au tradițiile
Specificând că acesta este cel de-al 70-lea și ultimul comentariu într-un proiect finanțat de Ambasada Statelor Unite ale Americii, experții IPN notează că anul 2018 a fost anul combaterii propagandei străine. E un fapt îmbucurător, dar numai până în momentul când ne dăm seamă că efectele combaterii propagandei străine, de fapt, nu sunt cele scontate. În primul rând, a ieșit la iveală faptul că pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, adică exceptând din start Transnistria, legislația Republicii Moldova nu se aplică uniform. Astfel, în autonomia Găgăuz Yeri propaganda străină se simte la ea acasă. Mai mult, de la bun început autoritățile regionale le-au avertizat pe cele centrale că nu au de gând să aplice normele legale naționale ce îngrădesc accesul propagandei străine în spațiul mediatic al Republicii Moldova. Aceasta este o problemă, costată experții.
În al doilea rând, fără eforturi deosebite, se poate constata că strâmtorarea propagandei străine a lărgit substanțial spațiul pentru propaganda internă.
Amănunte pe IPN!
