În prezent în plină desfășurare este perioada electorală care trebuie să sfârșească prin alegerea noului Parlament. Rezultatele acestor alegeri, ca și ale tuturor altor alegeri, depind în măsură covârșitoare de cultura politice a societății moldovenești. În societate persistă opinia că, actorii politici nu fac nimic altceva în campaniile electorale, dar și în intervalele dintre acestea, decât să influențeze în favoarea sa cultura politică a societății. Despre starea actuală a culturii politice, dar și trăsăturile specifice ale viitoarelor alegeri, au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Cultura politică a societății moldovenești: starea actuală și tendințe”, ediția a 100-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a declarat că de fapt cultura politică este un construct mintal colectiv și este o expresie a experienței istorice și social-politice. Se cunosc trei feluri de cultură politică. Este vorba despre cultură politică parohială, care se bazează pe tradiție, pentru că tradițiile, se crede, că sunt de la Dumnezeu și nu sunt făcute de oameni. De aceea cultura politică parohială dăinuie la sate. Al doilea tip este cultura politică a supușilor unei administrații și acest gen este caracteristic pentru anumite societăți, cum este și Republica Moldova, care a trecut printr-o fază comunistă, socialistă, când exista „conducătorul iubit” și oamenii îi aduceau mulțumiri pentru toate realizările. Al treilea tip este cultura politică participativă, ea este specifică pentru mediul urban și se bazează pe legi bune. Aceste legi bune sunt făcute de oameni, de aceea, prin participarea cetățenilor, aceste legi pot fi perfecționate în binele societății.
În opinia sa, în ceea ce ține de cultura politică, în Republica Moldova lucrurile nu pot fi generalizate. În condițiile în care Moldova este în proporție de circa 57% o țară rurală, se poate de spus cu aproximație că statul este dominat de o cultură politică parohială. Totul se bazează pe tradiție, preotul din sat, primarul sunt cei care sunt figurile de referință și aceste tradiții sunt consfințite de timp și de Dumnezeu. Respectiv, spune expertul, dacă guvernarea e proastă, cultura politică parohială spune că: „guvernarea e proastă și aceasta este pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele noastre”. Oamenii nu se revoltă, dar se roagă lui Dumnezeu ca să-și schimbe atitudinea față de ei. În Republica Moldova persistă și cultura politică a supușilor. De asemenea, pot fi văzute și manifestări ale culturii politice participative, chiar dacă acestea sunt slabe încă: „Din sondajele de opinie se vede că un anumit segment al societății, poate vreo 20% ar fi dispuși să se implice activ pentru a schimba lucrurile din țară”.
Igor Boțan a menționat că partidele politice au experți care cunosc foarte bine cum stau lucrurile în acest sens și le folosesc. De exemplu, Partidul Socialiștilor explorează la maximum relația cu biserica, tradiția, familia etc. și acesta este un tribut adus culturii politice parohiale. Potrivit expertului, în ceea ce ține de cultura politică a supușilor, aceasta se manifestă prin declararea liderului Partidului Democrat drept coordonator al guvernării în Republica Moldova, care, deși nu are o funcție oficială, și-a asumat acest rol: „Toate inițiativele vin de la liderul PDM și acesta este un tribut adus acestui gen de cultură politică”. Expertul consideră că o filială a culturii politice a supușilor o reprezintă Partidul Șor, care deschide colhozuri, iar experții care lucrează pentru această formațiune explorează acest gen. Cel de-al treilea gen de cultură politică, cea participativă, în opinia sa, se manifestă prin mișcarea protestatară de rezistență, care vrea să schimbe legile, pentru că ele sunt făcute de oameni și nu au elementul sacru, cum îl au tradițiile. „Nu putem vorbi în Republica Moldova despre un anumit tip de cultură politică care este dominant. Avem acest amalgam și trebuie să recunoaștem că politicienii sunt foarte abili în exploatarea construcțiilor mentale ale cetățenilor noștri”, a mai spus expertul.
„Dacă neamul românesc se consideră urmașul romanilor, de ce uită el că a luat naștere dintr-o sinteză sau o asuprire de către romani? De ce uită? Și sunt persoane care izbucnesc și spun: v-ați dat după cotropitori, după asupritori, dar nu v-ați dat după cei mici care au fost asupriți. Uite aici este o enigmă a neamului nostru. A doua enigmă este: de ce Ștefan cel Mare a închinat Moldova când a văzut că nu o mai poate apăra, a închinat-o turcului, de ce? De ce Cantemir a venit și a închinat-o rușilor? De ce?”, se întreabă scriitorul Vladimir Beșleagă. „Statul acesta nu se consolidează și nu se maturizează, pentru că este tot cu lipitul – ori de acela, ori de acela”.
Vladimir Beșleagă, care a fost deputat în primul Parlament, spune că pe atunci o treime din deputați erau unioniști și promovau direcția unionistă, însă războiul de pe Nistru a încurcat toate celea. „Spuneam că această parte de teritoriu românesc nu poate exista decât fie ca gubernie rusească, fie ca provincie românească, atât, alternativă nu există. Dar iată că au trecut ani, au trecut decenii și statul acesta există, așa cum este el „șchiop, chior, olog”, dar merge, pentru că este interesată o anumită forță să existe. Noi vorbim despre Transnistria că este o gaură neagră, dar este o gaură neagră mică, iar Moldova este gaură neagră mare, prin care se fac „învârteli și afaceri” de scară internațională. Ce-i acel miliard furat, care a fost doar o perdea? În spatele lui s-au spălat miliarde – 20-25 de miliarde, care au mers din Rusia. Unde s-a văzut ca un stat să se bage în astfel de chestii, dacă nu este o gaură neagră?”, susține scriitorul.
Potrivit lui, într-un eseu scris de Mihai Eminescu se regăsesc idei foarte interesante la temă. Una dintre ele spune că statul este un fenomen natural, care ia naștere într-un mod natural, iar statul Republica Moldova este un stat artificial, construit de alții, nu de popor însuși. „Nu din interior, așa cum se face, dar toate vin din afară. Pentru că a avut nevoie Imperiul Sovietic să-și creeze o republică autonomă, iar apoi pe baza aceasta să-și creeze o republică unională, care a ajuns să fie stat independent”, mai spune scriitorul.
Igor Munteanu, expert în politici publice, reprezentant al Blocului ACUM, acreditat cu șanse de accedere în Parlament în sondajele sociologice, s-a referit la cultura politică care ne reprezintă la nivel de colectivitate națională, dar și la nivelul grupurilor de cetățeni activi, cei care participă de obicei la procesul politic, cei care pun întrebări, cei care formulează cereri. În opinia sa, aceasta nu ține doar de specificul cultural al Republicii Moldova, așa cum este structură naturală sau artificială. „Aici lucrurile se complică, pentru că atâta timp cât cetățenii cotizează cu taxe, această formațiune statală, artificială sau naturală, funcționează. În momentul în care cetățenii ar spune că această formațiune nu mai merită banii lor, aceasta nu va mai exista”. Expertul a făcut referire la un cercetător polonez care spunea că întreaga teorie a tranziției politice pornește de la premisa că ceea ce într-un sistem totalitar închis decide un grup de persoane, trebuie să treacă spre un set de reguli. Or, societatea deschisă este formată în baza unui consens asupra regulilor de bază care guvernează o societate. Și aici este marea diferență într-o societate deschisă și una închisă.
Reprezentantul Blocului a menționat că, tranziția unei societăți pornește de la adoptarea Constituție și continuând cu legile care sunt formulate în interesul societății și în beneficiul cetățeanului. Or, problema Republicii Moldova este că, această tranziție a pornit într-o direcție imprecisă. Direcția exactă, de a crea un set de reguli într-o societate divizată, s-a dovedit a fi o sarcină foarte complicată. Și aceste divizări ale societății sunt naturale – diviziuni lingvistice, polarizare de venituri, diviziuni ale memoriei istorice etc. Însă aceste fragmentări interne fac ca tranziția în practică să fie mai complicată decât teoria. Igor Munteanu consideră că responsabilitatea este a elitei politice – de a formula clar scopurile tranziției. Totodată, în opinia sa, trebuie să înțelegem și să fim foarte realiști – structurile niciodată nu converg cu termenul cultură politică. „Da, facem un stat, dar oamenii adeseori se conduc de reguli care funcționau în statul anterior, regimul trecut. Noi creăm legislație nouă, euro-conformă, cum îi spune Marian Lupu, pe de altă parte, oamenii așteaptă în continuare beneficii individuale, prin sistemul de rente. Rentă înseamnă extorcarea banilor din bugetul public, fără ca să existe vreo responsabilitate sau mai mult decât atât, există un sistem de impunitate. Adică chiar dacă încalci regula, ai siguranța că partidul din care faci parte te va proteja de orice fel de sancțiuni de ordin administrativ sau penal”, a notat expertul.
Potrivit lui, marele dificultăți apar, pentru că unele partidele adeseori sunt niște grupuri închise, care exprimă interesele unor grupuri, care fac parte din nomenclatura acestor formațiuni politice. Și aceasta este o mare problemă de reprezentativitate democratică. „Nu indicatorii economici arată gradul de dezvoltare a unei societăți, ci felul în care cetățeanul înțelege să se conformeze unor reguli, care sunt în interesul public. Respectiv, cel mai vulnerabil subsistem al societății este legat de lipsa de educație, lipsa de aplicabilitate a legilor în viața cetățenilor și inerția și atitudinea cetățenilor de a se conforma sau nu noilor realități politice. Întrebarea este – în această tranziție foarte confuză, care este gradul de responsabilitate a partidelor politice pentru ca să apropie cetățeanul de lege, să creeze un consens asupra regulilor de conduită generală în societate și în ce măsură acest sistem nu este în beneficiul unor indivizi, ci în beneficiul și interesul național, al colectivității?”, se întreabă Igor Munteanu.
La dezbateri au fost invitați și reprezentanții Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor, care nu au dat curs invitației.
Dezbaterea „Cultura politică a societății moldovenești: starea actuală și tendințe”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
