Republica Moldova ar putea avea un Registru al imaginilor faciale (RIF), care va permite autorităților să compare automat fotografii și să utilizeze identificarea biometrică în investigarea infracțiunilor, identificarea persoanelor și căutarea celor dispărute.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit documentului, registrul va fi o resursă informațională de stat și va include atât imagini ale persoanelor identificate, cât și fotografii ale unor persoane a căror identitate nu a fost încă stabilită.

Deocamdată, proiectul se află în procedura de promovare. Pe 18 septembrie, MAI a organizat o consultare publică în format online. Dezbaterea însă nu a avut loc, întrucât niciun reprezentant al părților interesate nu s-a conectat la ședință.

MAI menționează că, anterior, instituțiile responsabile de apărarea drepturilor fundamentale au participat la procesul de avizare și au formulat obiecții și propuneri. Potrivit ministerului, acestea au fost luate în considerare la definitivarea proiectului.

Ce este, de fapt, Registrul imaginilor faciale

Registrul nu este descris în proiect doar ca o colecție de fotografii. Sistemul ar urma să poată primi, stoca și administra imagini, să le compare biometric și să ofere autorităților instrumente pentru identificarea unei persoane.

În registru vor exista separat imagini faciale „identificate” și „neidentificate”. Fiecărei imagini introduse în sistem îi va fi atribuit un număr de referință.

Sistemul va putea efectua două tipuri de comparație biometrică: 1:1 și 1:N. Prima permite verificarea dacă două imagini corespund aceleiași persoane. A doua presupune compararea unei fotografii cu mai multe imagini disponibile în sistem, pentru identificarea unor posibile concordanțe.

Calculatorul însă nu va avea ultimul cuvânt. Lista rezultatelor generate automat va reprezenta doar un rezultat tehnic preliminar. Orice eventuală concordanță va trebui verificată și confirmată de personal calificat înainte de a produce efecte operaționale.

De unde vor lua imaginile

O întrebare importantă este de unde vor ajunge fotografiile în viitorul registru.

Potrivit proiectului, în sistem vor putea fi introduse imagini obținute din surse autorizate. Printre acestea se numără fotografiile prelevate sau captate în cadrul acțiunilor procesuale, al activității speciale de investigații sau al altor activități prevăzute de lege.

Registrul va putea utiliza și imagini extrase din materiale foto sau video obținute legal, precum și fotografii furnizate de autoritățile competente din Republica Moldova sau din alte state.

Sistemul va putea, de asemenea, să facă schimb de date cu alte resurse informaționale ale statului. Aceste informații vor putea fi utilizate, între altele, pentru verificarea identității unei persoane și asocierea acesteia cu o cauză penală, un dosar de căutare sau un alt caz individual.

Fotografiile tuturor cetățenilor vor ajunge în registru?

Nu. Cel puțin, proiectul nu prevede transferarea automată în Registrul imaginilor faciale a fotografiilor tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

Imaginile vor putea fi introduse în sistem doar în baza unor temeiuri prevăzute de lege și din surse autorizate. Pentru fiecare operațiune trebuie să existe un scop legal, iar datele utilizate trebuie să fie limitate la cele necesare pentru atingerea acestuia.

În același timp, registrul va putea interacționa cu alte sisteme informaționale ale statului. Astfel, anumite informații existente deja în bazele de date publice vor putea fi consultate sau utilizate prin interoperabilitate, fără a fi înregistrate din nou în RIF.

Pentru ce va putea fi folosit

Potrivit proiectului, sistemul va fi utilizat pentru prevenirea și investigarea infracțiunilor, identificarea sau verificarea identității persoanelor, căutarea celor dispăruți, precum și pentru identificarea cadavrelor sau a părților acestora.

În practică, o fotografie a unei persoane neidentificate, obținută legal în cadrul unei investigații, va putea fi comparată automat cu imaginile disponibile în sistem. În urma comparației, programul va genera o listă de posibile concordanțe, care va trebui ulterior verificată de personal calificat.

Proiectul stabilește și limite pentru astfel de căutări. Nu vor fi permise căutările generale, exploratorii sau fără un scop determinat și nici utilizarea sistemului pentru crearea unor profiluri discriminatorii.

Cine va avea acces

Registrul imaginilor faciale nu va fi o bază de date accesibilă publicului. Accesul va fi acordat doar persoanelor autorizate și desemnate de instituțiile care furnizează sau utilizează datele. Fiecare utilizator va avea anumite drepturi de acces, în funcție de rol și de atribuțiile sale.

Persoanele responsabile de administrarea datelor vor putea introduce și actualiza informații, dar și bloca, radia sau arhiva înregistrări. Tot ele vor consemna rezultatele comparațiilor biometrice și dacă o posibilă potrivire a fost confirmată sau infirmată.

Operațiunile efectuate în registru vor fi înregistrate, astfel încât să poată fi verificat ulterior cine și în ce condiții a utilizat datele. Proiectul prevede mecanisme de jurnalizare, monitorizare și audit, menite să asigure trasabilitatea accesului și a operațiunilor efectuate în sistem.

Datele vor putea ajunge și în străinătate

Da. Sistemul este pregătit și pentru schimbul automatizat de imagini faciale cu alte state, în cadrul cooperării polițienești și al mecanismului european Prüm II.

În această componentă vor putea fi incluse imaginile persoanelor bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate și, în anumite condiții, ale victimelor. Imaginile persoanelor dispărute sau ale cadavrelor nu vor fi incluse în schimbul transfrontalier.

Inițial va fi transmisă imaginea împreună cu un număr de referință. Datele de identificare vor putea fi furnizate doar după confirmarea unei concordanțe și în condițiile legii.

Cine va controla sistemul

Proprietarul registrului va fi statul, iar MAI va fi posesorul sistemului și va coordona utilizarea și dezvoltarea acestuia.

Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI va asigura dezvoltarea, mentenanța aplicației și administrarea bazelor de date, în timp ce infrastructura tehnică și componentele de securitate cibernetică vor reveni Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.