Guvernul Republicii Moldova a înființat pentru prima dată o structură guvernamentală specializată care va monitoriza Convenția de la Lanzarote, convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale. Secretarul de stat al MAI, Daniella Misail-Nichitin, la un atelier din cadrul WeProtect Global Alliance Summit 2022, desfășurat la Bruxelles, a menționat că este o entitate necesară în contextul în care abuzurile asupra copiilor sunt mai frecvente decât de obicei din cauza mediului social fragil și instabil, dar și a criminalității transfrontaliere crescute, cauzate de războiul din Ucraina, transmite IPN.

Moldova dezvoltă inițiative în colaborare cu autoritățile statului, instituțiile de drept, organizațiile internaționale și ONG-urile locale pentru a accelera eforturile țării în crearea unui instrument accesibil de documentare a materialelor ce reflectă abuzul sexual al copiilor, conform angajamentelor care au fost asumate în 2011, când Republica Moldova a devenit membră a alianței globale WeProtect, se menționează într-un comunicat de presă al ministerului.

Secretarul de stat al MAI, Daniella Misail-Nichitin, a menționat necesitatea îmbunătățirii abilităților de documentare ale poliției pe palierul digital și crearea de unități de investigare specializate multinaționale. „Ministerul Afacerilor Interne se angajează să implementeze planul stabilit prin programul guvernamental, și anume să adapteze legislația națională, care obligă furnizorii de servicii online să-și asume responsabilitatea de a coopera pentru prevenirea abuzului sexual asupra copiilor pe platformele lor. La fel, vom întări capacitățile de aplicare a legii și a unui sistem de răspuns judiciar pentru abuzul online asupra copiilor. Totodată, vom lucrăm la crearea unui mecanism național de raportare, conform standardelor internaționale – mecanismul INHOPE”, a declarat oficialul.

Republica Moldova este expusă riscurilor multiple privind abuzul copiilor în mediul online. Aceste vulnerabilități sunt generate de migrația de muncă a populației în afara țării (circa 37% din copii locuiesc cu un singur părinte sau fără părinţii lor biologici), sărăcia (28% de copii trăiesc sub pragul sărăciei în Republica Moldova), dar și noile provocări generate de războiul în Ucraina și un aflux mare de refugiați pe teritoriul țării, dintre care peste 40 de mii sunt copii.