Economia regiunii transnistrene, în declin. PIB-ul a scăzut cu peste 19%, studiu

Producția industrială din regiunea transnistreană a scăzut cu aproximativ 20% anul trecut, iar PIB-ul regiunii s-a contractat cu peste 19%. În același timp, salariul mediu este de aproape două ori mai mic decât pe malul drept al Nistrului. Datele au fost prezentate joi în cadrul unui studiu realizat de Fundația „Friedrich Ebert” și IDIS „Viitorul”, transmite IPN.

Autorii studiului menționează că regiunea transnistreană traversează o transformare structurală a economiei. Potrivit acestora, modelul bazat pe accesul la energie în condiții preferențiale și pe fixarea administrativă a cursului valutar își pierde treptat capacitatea de a asigura venituri și stabilitate socială. Declinul economic este însoțit de scăderea veniturilor populației și de accentuarea decalajului față de malul drept. Salariul mediu a fost de circa 7 700 de lei în anul 2025, de aproape două ori mai mic decât cel de pe malul drept.

O altă problemă semnalată de autorii studiului este depopularea. În regiunea transnistreană, populația s-a redus cu peste 37%, de la aproximativ 731 de mii de persoane în 1990, la circa 460 de mii în 2025. Iar populația rezidentă efectiv e estimată la numai 295 de mii de persoane, în timp ce aproximativ 165 de mii de oameni sunt plecați peste hotare.

În anul 2025, exporturile externe și vânzările către malul drept s-au redus cu peste 50%, în special din cauza diminuării activității în sectoarele energetic și metalurgic. Pe de altă parte, aproximativ 77% din exporturile externe ale regiunii au mers spre piața Uniunii Europene anul trecut.

Potrivit studiului, anul 2026 marchează o schimbare în abordarea problemei transnistrene. Pe lângă negocierile politice, autoritățile Republicii Moldova acordă un rol mai important instrumentelor economice, fiscale și instituționale aflate în zona lor de competență, inclusiv prin instituirea Fondului de Convergență.

Autorii studiului consideră că vulnerabilitățile actuale creează atât riscuri, cât și oportunități pentru procesul de reintegrare economică. În opinia lor, obiectivul politicilor publice ar trebui să fie consolidarea unor legături economice deja existente și extinderea lor treptată, într-un mod previzibil pentru populație și întreprinderi.

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Republica Moldova, chiar dacă mortalitatea provocată de acestea este în scădere. Anul trecut, rata mortalității a fost de 755,7 decese la 100 de mii de locuitori, față de 786,7 în 2024 și 923,5 în 2021. Datele sunt prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică în contextul Zilei mondiale a inimii, marcată anual pe 29 septembrie, transmite IPN.

Printre principalele cauze ale deceselor cardiovasculare se numără cardiopatia ischemică și bolile cerebrovasculare. În 2025, cardiopatia ischemică a provocat 254,1 decese la 100 de mii de locuitori. Bolile cerebrovasculare, inclusiv accidentul vascular cerebral, au provocat în același an circa 144,1 decese la 100 de mii de locuitori.

Totodată, numărul persoanelor diagnosticate cu aceste afecțiuni este în creștere. În perioada 2020-2025, numărul cazurilor noi înregistrate a crescut de la 145,8 la 230 de cazuri la 10 mii de locuitori. De asemenea, numărul total al persoanelor care trăiesc cu boli cardiovasculare a crescut. Prevalența a ajuns în 2025 la 3355,8 cazuri la 10 mii de locuitori, față de 2698,2 în 2020. Potrivit ANSP, această creștere poate fi explicată atât prin persistența factorilor de risc, cât și prin îmbunătățirea depistării și diagnosticării bolilor.

Pentru a-și proteja inima, oamenii sunt îndemnați să-și verifice regulat tensiunea arterială, iar la recomandarea medicului, și nivelul glicemiei și colesterolului. Identificarea din timp a factorilor de risc poate ajuta la prevenirea unor probleme grave de sănătate. Specialiștii atrag atenția și asupra semnelor care pot indica un infarct, precum durerea sau disconfortul puternic în piept, dificultățile de respirație, transpirațiile reci, greața sau slăbiciunea bruscă. În astfel de situații, este important să fie apelat imediat Serviciul 112.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Economia regiunii transnistrene, în declin. PIB-ul a scăzut cu peste 19%, studiu

Producția industrială din regiunea transnistreană a scăzut cu aproximativ 20% anul trecut, iar PIB-ul regiunii s-a contractat cu peste 19%. În același timp, salariul mediu este de aproape două ori mai mic decât pe malul drept al Nistrului. Datele au fost prezentate joi în cadrul unui studiu realizat de Fundația „Friedrich Ebert” și IDIS „Viitorul”, transmite IPN.

Autorii studiului menționează că regiunea transnistreană traversează o transformare structurală a economiei. Potrivit acestora, modelul bazat pe accesul la energie în condiții preferențiale și pe fixarea administrativă a cursului valutar își pierde treptat capacitatea de a asigura venituri și stabilitate socială. Declinul economic este însoțit de scăderea veniturilor populației și de accentuarea decalajului față de malul drept. Salariul mediu a fost de circa 7 700 de lei în anul 2025, de aproape două ori mai mic decât cel de pe malul drept.

O altă problemă semnalată de autorii studiului este depopularea. În regiunea transnistreană, populația s-a redus cu peste 37%, de la aproximativ 731 de mii de persoane în 1990, la circa 460 de mii în 2025. Iar populația rezidentă efectiv e estimată la numai 295 de mii de persoane, în timp ce aproximativ 165 de mii de oameni sunt plecați peste hotare.

În anul 2025, exporturile externe și vânzările către malul drept s-au redus cu peste 50%, în special din cauza diminuării activității în sectoarele energetic și metalurgic. Pe de altă parte, aproximativ 77% din exporturile externe ale regiunii au mers spre piața Uniunii Europene anul trecut.

Potrivit studiului, anul 2026 marchează o schimbare în abordarea problemei transnistrene. Pe lângă negocierile politice, autoritățile Republicii Moldova acordă un rol mai important instrumentelor economice, fiscale și instituționale aflate în zona lor de competență, inclusiv prin instituirea Fondului de Convergență.

Autorii studiului consideră că vulnerabilitățile actuale creează atât riscuri, cât și oportunități pentru procesul de reintegrare economică. În opinia lor, obiectivul politicilor publice ar trebui să fie consolidarea unor legături economice deja existente și extinderea lor treptată, într-un mod previzibil pentru populație și întreprinderi.

Guvernul Norvegiei a decis să permită exportul de echipamente militare către Republica Moldova, inclusiv furnizarea serviciilor, instruirea și transferurile de tehnologie. Potrivit autoritățilornorvegiene, până în prezent, Moldova nu era autorizată să primească astfel de produse, transmite IPN.

Guvernul norvegian menționează că decizia a fost luată în contextul situației de securitate din regiune și al consecințelor războiului din Ucraina. Autoritățile de la Oslo menționează că, deși nu există un risc iminent de conflict armat în Republica Moldova, țara este supusă unor ample acțiuni hibride din partea Rusiei.

În urma deciziei, vor putea fi autorizate exporturile de echipamente militare din categoriile A și B, care includ armament de calibru mic, muniții și alte echipamente de uz militar. Totodată, vor fi autorizate serviciile și instruirile, activitățile de intermediere și transferurile de tehnologie. De asemenea, companiile norvegiene vor putea solicita licențe pentru livrări destinate Republicii Moldova.

Autoritățile norvegiene precizează că fiecare solicitare va fi examinată individual și va fi supusă acelorași mecanisme stricte de control stabilite pentru exporturile de echipamente militare către Ucraina. Produsele vor putea fi livrate exclusiv autorităților de stat, ca utilizator final.

Guvernul de la Oslo precizează că eventualul sprijin militar va fi finanțat din bugetul obișnuit al apărării și nu din Programul Nansen. Din 2022, prin intermediul acestui program, Norvegia a acordat Republicii Moldova aproximativ 230 de milioane de euro sub formă de sprijin civil.

Ministerul Apărării de la Chișinău a salutat decizia, menționând că aceasta va contribui la consolidarea capacităților de apărare și a rezilienței țării. Instituția și-a exprimat disponibilitatea pentru aprofundarea cooperării bilaterale cu Norvegia în domeniul apărării.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025