Salariile mici îi determină pe mediatorii comunitari să renunțe la profesie, iar numărul celor care activează în prezent nu acoperă necesitățile comunităților rome. Lipsa specialiștilor limitează accesul persoanelor de etnie romă la serviciile publice și îngreunează integrarea acestora. Problemele au fost discutate în cadrul unor audieri publice organizate pe platforma parlamentară, transmite IPN.
Directorul executiv al Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari, Valeriu Căldăraru, a declarat că deficitul de specialiști afectează accesul persoanelor de etnie romă la serviciile publice. Dacă în 2021 necesarul estimat era de 82 de mediatori, în iunie 2026 erau instituite doar 59 de posturi, dintre care 52 ocupate. Asociația solicită actualizarea datelor și alocarea resurselor necesare pentru acoperirea deficitului.
Organizația propune și un program național de instruire și certificare profesională, precum și menținerea posturilor de mediatori în procesul de amalgamare voluntară a localităților. Potrivit lui Valeriu Căldăraru, reorganizarea administrativă nu ar trebui să ducă la desființarea funcțiilor sau la îndepărtarea mediatorilor de comunitățile pe care le deservesc.
Președintele Consiliului pentru egalitate, Ian Feldman, a atras atenția asupra accesului limitat al copiilor romi la educație, care reduce ulterior șansele de angajare și perpetuează vulnerabilitatea socio-economică. El a propus dezvoltarea școlilor serale și a programelor de învățământ profesional tehnic pentru adulți.
Acesta a menționat și dificultățile de documentare a persoanelor de etnie romă, în special a celor venite din Ucraina și beneficiare de protecție temporară. Obținerea actelor, inclusiv a certificatelor de naștere, rămâne o problemă care necesită cooperarea autorităților și a comunității rome.
La rândul său, baronul romilor din Republica Moldova, Robert Cerari, a propus crearea unei platforme de colaborare între comunitate și ministere. În acest scop, fiecare instituție ar urma să desemneze persoane responsabile de comunicarea cu reprezentanții romilor, pentru ca problemele acestora să fie discutate direct cu autoritățile competente.
Activista romă și studenta la Facultatea de Drept, Romanița Rădiță, a pledat pentru o participare mai mare a femeilor rome la procesul decizional, inclusiv în consiliile locale și structurile consultative. Ea a propus și acordarea unor stimulente angajatorilor care recrutează persoane de etnie romă, precum și majorarea burselor pentru studenții romi.