Viaţa ca spectacol de teatru

Misiunea OSCE din R. Moldova găzduieşte pe parcursul lunii aprilie o dublă expoziţie. Soţii-pictorii, Ruslan şi Ala Streleţ, alături de sculptorii Veaceslav Zaitsev şi Veaceslav Jiglitski invită admiratorii de frumos să mediteze asupra vieţii prin prisma unor lucrări ce pun pe tapet crâmpeie din cotidian văzute ca un spectacol de teatru, transmite Info-Prim Neo.

Pictorii Ruslan şi Ala Streleţ sunt pentru a doua oară la OSCE. Acum trei ani ei, au mai prezentat o expoziţie. Anul acesta, artiştii au hotărât să expună lucrările sale împreună cu sculpturile lui Veaceslav Zaitsev şi Veaceslav Jiglitski.

„Jazz”, „Sărutul”, „Acuariu”, „Camera de joc”, „Arlechinii” sunt câteva titluri din colecţia de tablouri prezentate de Ala şi Ruslan Streleţ. Tema principală a acestora este viaţa văzută prin prisma jocului scenic, a spectacolului de zi cu zi, unde actorii principali sunt toţi oamenii. Tinerii artişti doresc să prezinte viaţa ca pe o evadare din griji şi probleme. „Noi, artiştii, vedem realitatea doar în aşa mod. Desigur, realitatea este mai dură, probleme există mereu, dar noi le vedem prin prisma unor jocuri, zâmbete, emoţii. Atmosfera tablourilor ţine poate chiar şi de fantastic. Este felul nostru de a percepe lumea, aşa cum ne-am dori noi să fie realitatea”, a explicat pictorul Ruslan Streleţ în cadrul ceremoniei de deschidere a expoziţiei. Potrivit artistului, toţi oamenii, de cele mai multe ori, poartă măşti pe care le scot doar când sunt în afara cotidianului. Iată de ce majoritatea picturilor lui Ruslan Streleţ au ca figuri centrale marionete, păpuşari, arlechini.

Aceeaşi atitudine o adoptă şi Ala Streleţ în lucrările sale. Potrivit ei, prin stilul non-figurativ pe care îl abordează, principală orientare este spre redarea emoţiilor, sentimentelor, trăirilor.

Cele 25 de lucrări ale pictorilor expuse aparţin curentelor post-tradiţionalism şi expresionism. Ruslan Streleţ spune că picturile sale se încadrează în post-tradiţionalism, iar cele ale Alei Streleţ aparţin mai mult curentelor expresionism şi non-figurativ. Acesta din urmă, spre deosebire de altele, este unul care redă foarte mult emoţiile şi trăirile, pune accent pe sentimente.

Directorul Centrul Expoziţional „Brâncuşi” şi criticul de artă, Tudor Braga, susţine că discursul plastic al soţilor Streleţ este unul comun. Potrivit sursei citate, în majoritatea tablourilor se explorează resursele oniricului, construite pe mai multe planuri. Se folosesc motive medievale, comune culturii europene, în special folclorul, precum şi ceea ce este pus în uz de către limbajul artei moderne. Astfel, criticul susţine că se observă îndeosebi un fel de gustare din tradiţiile spaniole, engleze şi italiene. Totodată, Tudor Braga este de părere că artiştii sunt continuatorii tradiţiilor naţionale. Aceste tendinţe se observă în câteva lucrări ale pictorilor prin punerea în valoare a principiilor simetriei şi prin trimiterea spre tradiţiile artei populare a coloristicii naţionale. Prin alternarea culorilor, în fiecare lucrare se obţine o stare de tensiune şi armonie simultan. Sub aspect tehnic pictorii optează pentru valorificarea inciziei cromatice, pentru modularea fiecărei culori şi pentru suprapunerea de culoare. Specialistul în artă este de părerea că tehnica şi cultura manevrată în cadrul fiecărei pânze este una rarisimă pentru arta din R. Moldova.

Soţii Ala şi Ruslan Streleţ expun în fiecare an lucrările lor în România, Ucraina, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA şi alte ţări. În prezent, lucrările lor se regăsesc în colecţii particulare din R. Moldova, Ucraina, SUA, Olanda, Franţa, Finlanda etc. Ambii pictori sunt membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din R. Moldova.

Expoziţia din cadrul Misiunii OSCE este inedită şi prin faptul că aici sunt expuse şi 24 de sculpturi, realizate în mare parte din bronz. Faţă în faţă se întâlnesc două generaţii de sculptori. Astfel, pe de o parte, Veaceslav Zaitsev este reprezentantul generaţiei anilor 60, afirmat în arta plastică încă din timpul fostei URSS. Iar pe de altă parte, este reprezentantul generaţiei tinere a sculptorilor prin lucrările lui Veaceslav Jiglitski.

Tudor Braga spune că Veceslav Zaitsev este un sculptor care a cunoscut o evoluţie spectaculoasă de la abordările realiste reclamate de normele socialismului realist până la un limbaj al modernităţii. Pe când Veaceslav Jiglitski este un artist tânăr care experimentează cu forma şi creează lucrări extrem de elevate.

La fel ca şi soţii Streleţ, sculptorii expozanţi la OSCE au expuse până în prezent lucrări în cadrul unor expoziţii personale, dar şi în cadrul unor colecţii publice şi private în mai multe ţări ale lumii.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în colaborare cu Maib și cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, organizează evenimentul de lansare a Ofertei publice privind obligațiunile municipale emise de Primăria Ceadâr-Lunga /maib park /ora 10:00/.

AGENȚIA DE PRESĂ IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică cu tema: „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, ediția a 354-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Participanți: Dionis Cenușa, politolog, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene, Lituania; Andrei Curăraru, expert în domeniul securității internaționale și naționale, Comunitatea WatchDog; Igor Boţan, expert permanent al proiectului /Sala de conferințe a Agenției IPN, stradela Teatrului, 2/2, etajul 3, online pe canalul de YouTube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă; Realitatea TV, în direct sau în reluare, precum și pe www.Rlive.md /ora 11:00/.

Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Agenția Relații Interetnice, Asociația Etnografică a Romilor și Coaliția „Vocea Romilor”, organizează o masă rotundă cu genericul: „Memoria Holocaustului romilor – lecții pentru prezent și viitor”, în contextul Zilei europene de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva Romilor /Casa Guvernului, intrarea din strada Bănulescu-Bodoni /ora 11:00/.

Este inaugurată expoziția „Autori basarabeni în lume” în cadrul Zilelor Diasporei 2026, care se desfășoară sub genericul „Oriunde am fi, Moldova ne unește!” /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /ora 11:00/.

Adunarea Populară a Găgăuziei se întrunește în ședință /APG, Comrat /ora 14:00/.

Au loc depuneri de flori și ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial /Teritoriul Gării Visterniceni din municipiul Chișinău, str. Petricani nr. 3 /ora 15:00/.

Ministra afacerilor externe a Republicii Letonia, Baiba Braže, efectuează o vizită de lucru în Republica Moldova /3-4 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Viaţa ca spectacol de teatru

Misiunea OSCE din R. Moldova găzduieşte pe parcursul lunii aprilie o dublă expoziţie. Soţii-pictorii, Ruslan şi Ala Streleţ, alături de sculptorii Veaceslav Zaitsev şi Veaceslav Jiglitski invită admiratorii de frumos să mediteze asupra vieţii prin prisma unor lucrări ce pun pe tapet crâmpeie din cotidian văzute ca un spectacol de teatru, transmite Info-Prim Neo.

Pictorii Ruslan şi Ala Streleţ sunt pentru a doua oară la OSCE. Acum trei ani ei, au mai prezentat o expoziţie. Anul acesta, artiştii au hotărât să expună lucrările sale împreună cu sculpturile lui Veaceslav Zaitsev şi Veaceslav Jiglitski.

„Jazz”, „Sărutul”, „Acuariu”, „Camera de joc”, „Arlechinii” sunt câteva titluri din colecţia de tablouri prezentate de Ala şi Ruslan Streleţ. Tema principală a acestora este viaţa văzută prin prisma jocului scenic, a spectacolului de zi cu zi, unde actorii principali sunt toţi oamenii. Tinerii artişti doresc să prezinte viaţa ca pe o evadare din griji şi probleme. „Noi, artiştii, vedem realitatea doar în aşa mod. Desigur, realitatea este mai dură, probleme există mereu, dar noi le vedem prin prisma unor jocuri, zâmbete, emoţii. Atmosfera tablourilor ţine poate chiar şi de fantastic. Este felul nostru de a percepe lumea, aşa cum ne-am dori noi să fie realitatea”, a explicat pictorul Ruslan Streleţ în cadrul ceremoniei de deschidere a expoziţiei. Potrivit artistului, toţi oamenii, de cele mai multe ori, poartă măşti pe care le scot doar când sunt în afara cotidianului. Iată de ce majoritatea picturilor lui Ruslan Streleţ au ca figuri centrale marionete, păpuşari, arlechini.

Aceeaşi atitudine o adoptă şi Ala Streleţ în lucrările sale. Potrivit ei, prin stilul non-figurativ pe care îl abordează, principală orientare este spre redarea emoţiilor, sentimentelor, trăirilor.

Cele 25 de lucrări ale pictorilor expuse aparţin curentelor post-tradiţionalism şi expresionism. Ruslan Streleţ spune că picturile sale se încadrează în post-tradiţionalism, iar cele ale Alei Streleţ aparţin mai mult curentelor expresionism şi non-figurativ. Acesta din urmă, spre deosebire de altele, este unul care redă foarte mult emoţiile şi trăirile, pune accent pe sentimente.

Directorul Centrul Expoziţional „Brâncuşi” şi criticul de artă, Tudor Braga, susţine că discursul plastic al soţilor Streleţ este unul comun. Potrivit sursei citate, în majoritatea tablourilor se explorează resursele oniricului, construite pe mai multe planuri. Se folosesc motive medievale, comune culturii europene, în special folclorul, precum şi ceea ce este pus în uz de către limbajul artei moderne. Astfel, criticul susţine că se observă îndeosebi un fel de gustare din tradiţiile spaniole, engleze şi italiene. Totodată, Tudor Braga este de părere că artiştii sunt continuatorii tradiţiilor naţionale. Aceste tendinţe se observă în câteva lucrări ale pictorilor prin punerea în valoare a principiilor simetriei şi prin trimiterea spre tradiţiile artei populare a coloristicii naţionale. Prin alternarea culorilor, în fiecare lucrare se obţine o stare de tensiune şi armonie simultan. Sub aspect tehnic pictorii optează pentru valorificarea inciziei cromatice, pentru modularea fiecărei culori şi pentru suprapunerea de culoare. Specialistul în artă este de părerea că tehnica şi cultura manevrată în cadrul fiecărei pânze este una rarisimă pentru arta din R. Moldova.

Soţii Ala şi Ruslan Streleţ expun în fiecare an lucrările lor în România, Ucraina, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA şi alte ţări. În prezent, lucrările lor se regăsesc în colecţii particulare din R. Moldova, Ucraina, SUA, Olanda, Franţa, Finlanda etc. Ambii pictori sunt membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din R. Moldova.

Expoziţia din cadrul Misiunii OSCE este inedită şi prin faptul că aici sunt expuse şi 24 de sculpturi, realizate în mare parte din bronz. Faţă în faţă se întâlnesc două generaţii de sculptori. Astfel, pe de o parte, Veaceslav Zaitsev este reprezentantul generaţiei anilor 60, afirmat în arta plastică încă din timpul fostei URSS. Iar pe de altă parte, este reprezentantul generaţiei tinere a sculptorilor prin lucrările lui Veaceslav Jiglitski.

Tudor Braga spune că Veceslav Zaitsev este un sculptor care a cunoscut o evoluţie spectaculoasă de la abordările realiste reclamate de normele socialismului realist până la un limbaj al modernităţii. Pe când Veaceslav Jiglitski este un artist tânăr care experimentează cu forma şi creează lucrări extrem de elevate.

La fel ca şi soţii Streleţ, sculptorii expozanţi la OSCE au expuse până în prezent lucrări în cadrul unor expoziţii personale, dar şi în cadrul unor colecţii publice şi private în mai multe ţări ale lumii.

Unul din zece studenți din Moldova provine din străinătate. Numărul acestora a ajuns la un nivel record în anul de studii 2025-2026 – 6 423 de persoane, cu 667 mai multe decât în anul precedent. Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că acest segment are un potențial important, însă rămâne insuficient valorificat, transmite IPN.

Ponderea studenților străini în totalul populației universitare a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, atragerea tinerilor din alte țări poate contribui atât la consolidarea financiară a universităților, cât și la creșterea calității educației și dezvoltarea exportului de servicii educaționale.

Cei mai mulți studenți străini provin din România – 56,4% din total. Urmează India, cu 19%, Ucraina – 8,6%, Turcia – 6,9% și Israel – 6,7%.

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova are mai multe avantaje în atragerea studenților internaționali, printre care apropierea culturală și lingvistică de România, dar și posibilitatea dezvoltării unor programe de pregătire în limba română pentru tinerii din alte state.

În ultimele două decenii, numărul total al studenților din Republica Moldova s-a redus de la aproximativ 128 de mii în 2006-2007 la 62 900 în 2025-2026. Totuși, în ultimii doi ani, numărul acestora a crescut cu circa 6 400, iar aproximativ 20% din această creștere a fost generată de majorarea numărului de studenți străini.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025