Domnule Bosacki, bună ziua și bine ați venit la Chișinău!

Plăcerea e de partea mea. Mulțumesc mult pentru invitație.

Domnule secretar de stat, Uniunea Europeană a deschis negocierile cu Moldova pe primul cluster. Cum vor decurge negocierile de aderare, care sunt jaloanele pe care Uniunea Europeană le va urmări și pe care Moldova trebuie să le respecte?

În primul rând, felicitări moldovenilor și autorităților pentru deschiderea, în sfârșit, a negocierilor pentru a deveni membri ai Uniunii Europene. Este o veste grozavă. Cred că majoritatea moldovenilor și-au dorit acest lucru de mult timp.

Prietenii Moldovei, inclusiv Polonia, și-au dorit acest lucru, de asemenea, de mulți ani. Și, în sfârșit, deschidem negocierile. E o veste excelentă.

Acestea fiind spuse, aderarea la Uniunea Europeană nu este un proces ușor. Noi am trecut prin asta acum 25-26-27 de ani, când am avut propriile negocieri, și am aderat la Uniunea Europeană acum 22 de ani.

Este dificil, deoarece trebuie să adoptați toată legislația Uniunii Europene. Trebuie să vă schimbați sistemul judiciar, administrația și, în unele aspecte, modul de afaceri. Trebuie să scăpați de corupție.

Nu este ușor, dar merită cu desăvârșire. Succesul Poloniei, succesul economic, tocmai am aderat la clubul celor mai mari 20 de economii de pe Pământ, nu ar fi fost posibil fără aderarea europeană, deschiderea piețelor europene, fondurile europene de coeziune și fondurile europene pentru agricultură.

Nu este ușor, dar este ceva de care moldovenii, afacerile și agricultura moldovenească se vor bucura atunci când veți adera la UE, ceea ce sper că se va întâmpla în trei, patru, cel mult cinci ani.

Sper la negocieri și la o aderare fără probleme a Moldovei, este un proces bazat pe merit, dar sper la un parcurs fără probleme.

Polonia este unul dintre principalii avocați ai aderării Moldovei la Uniunea Europeană. Care este evaluarea Varșoviei asupra progreselor realizate de Chișinău până acum?

V-ați descurcat de minune. Ați început și, în unele cazuri, ați finalizat multe reforme în sistemul judiciar. Iar acum începem împreună reforma administrației, deoarece secretul succesului Poloniei și al multor alte țări este că nu toți banii sunt centralizați în capitală, la Varșovia, la Chișinău sau la Praga.

Banii europeni sunt dispersați în regiuni, orașe, județe și municipalități, iar acestea îi pot folosi așa cum doresc. Desigur, conform regulilor, avem o anumită supraveghere împotriva corupției și a risipei banilor publici, dar Moldova a făcut o treabă splendidă până acum. Sperăm că va continua cu ajutorul prietenilor precum Polonia, astfel încât Moldova să poată îndeplini toate criteriile și toate clusterele. Acum deschidem un singur grup de capitole, dar sperăm să deschidem un altul foarte curând.

Să sperăm că vom continua pe această cale minunată pe care Moldova a parcurs-o deja în ultimii câțiva ani.

Cinci state membre ale Uniunii Europene – Germania, Franța, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – au propus introducerea unor clauze de salvgardare și chiar limitarea temporară a dreptului de vot pentru viitorii membri ai UE. Nu riscă astfel UE să transmită statelor candidate că aderarea nu va mai însemna apartenență deplină și egală la proiectul european?

Noi nu susținem această inițiativă. Credem că obiectivul trebuie să fie calitatea de membru deplin, cu toate drepturile și privilegiile unui stat membru. Dacă există un fel de aderare rapidă, dar „pe jumătate”, acest lucru ar fi frustrant pentru ambele părți. Ar fi frustrant pentru moldoveni și cetățenii altor state candidate, deoarece calitatea de membru nu va fi deplină, și pentru cetățenii din statele membre UE, deoarece noile state ar fi invitate fără a îndeplini toate criteriile.

Negocierile și implementarea legii și a valorilor europene trebuie să fie reale, dar cât mai rapide posibil, iar la sfârșitul acestui proces trebuie să existe o aderare deplină. Aceasta este poziția Poloniei.

Ați privit politica internațională atât din redacție, ca jurnalist, ulterior ca și corespondent la Washington pentru Gazeta Wyborcza, cât și ca diplomat. Care este cea mai mare diferență între modul în care Occidentul privea Europa de Est acum 15–20 de ani și modul în care privește astăzi Moldova?

Este imensă. Îmi amintesc de vremurile când prieteni din Paris, Madrid sau Berlin ne întrebau pe noi, polonezii: „Aveți urși albi în pădurile voastre?” sau „Ce fus orar aveți?”.

Cunoștințele despre așa-numitele foste state comuniste erau infime acum 20 de ani. Eram, de asemenea, priviți de sus prin prisma dorinței lor de a încheia afaceri de calibru cu Rusia. Rusia era mare, deci era importantă.

Statele din Europa Centrală, precum Moldova, Polonia, Ungaria, Cehia, țările baltice, erau tratate ca obstacole în calea relațiilor bune cu Rusia și eram considerați, din păcate de către mulți, ca fiind intrinsec rusofobi. Asta s-a schimbat.

Trebuie să recunosc, schimbarea a venit după ce Putin a invadat mai întâi Crimeea și Donbasul, iar apoi, în 2022, întreaga Ucraină. Curajul și eroismul poporului ucrainean au schimbat multe.

Astăzi, întreaga regiune, dar și Moldova, este tratată nu ca una dintre țările postcomuniste, ci ca o țară care a contribuit la viitorul europenilor, la dezvoltarea europenilor și la securitatea europeană, datorită poziției strategice pe care țările noastre, Polonia, România, Moldova, statele baltice, o au în contextul celei mai mari amenințări la adresa securității europene, care este Rusia.

Și ultima mea propoziție: am demonstrat, vest-europenii, că am avut dreptate în evaluarea noastră despre Rusia, care a fost una suspicioasă, una precaută, iar ei s-au înșelat. Și asta dă roade.

Și chiar că e ultima propoziție a răspunsului meu: avem, de la an la an, mai mult succes economic, iar ei văd asta, prindem din urmă Europa de Vest în ceea ce privește dezvoltarea economică și ritmul de creștere.

Ați afirmat recent că Polonia își coordonează tot mai strâns pozițiile cu statele candidate în privința negocierilor de aderare. Cum poate Moldova să valorifice mai eficient expertiza Poloniei, care a trecut prin propriul proces de transformare și integrare europeană?

E de fapt motivul călătoriei mele în Moldova. Abia am început-o. M-am întâlnit cu secretarul general al Guvernului, domnul Buzu, dar voi avea multe alte întâlniri, în multe ministere și chiar cu viceprim-ministrul, pentru că Polonia are două avantaje. Unul este – și îl împărtășim cu Moldova – cum să absorbim cel mai bine banii europeni. Există un buget european, pe șapte ani, și sunt bani alocați pentru țara voastră, statului vostru, economiei voastre, administrației voastre. Polonia folosește uneori mai mult de 100% din aceste fonduri.

Cum este posibil? Sunt contabilizate împreună cu inflația, așa că uneori folosim 107-108% din banii alocați Poloniei, deoarece administrația noastră, atât cea centrală, cât și cea locală, este atât de bine pregătită și instruită să aloce corect banii europeni. În cei 22 de ani, de când am aderat la UE, Polonia a primit aproape un miliard de euro pe lună, net, de la Bruxelles, și folosim toți acești bani în avantajul companiilor noastre, al sectorului nostru agricol, al fermierilor noștri, al drumurilor noastre, al podurilor noastre, al școlilor noastre, al universităților noastre, etc.

Și putem împărtăși această experiență cu Moldova. Și în al doilea rând, putem împărtăși experiența de împuternicire a administrațiilor regionale la nivel de județe, regiuni, municipalități, orașe. De asemenea, este ceva de care are nevoie Moldova și o putem împărtăși, deoarece în Polonia, municipalitățile și regiunile sunt foarte puternice și foarte bogate.

Moldova argumentează că aderarea sa la Uniunea Europeană este nu doar un obiectiv economic, ci și unul de securitate. În condițiile războiului din Ucraina și al presiunilor hibride exercitate de Rusia în regiune, considerați că integrarea europeană a Moldovei a devenit o necesitate strategică pentru întreaga Uniune Europeană?

Absolut, da. Și, de asemenea, în contextul războiului din Ucraina, al războiului agresiv purtat de Rusia împotriva Ucrainei, Moldova este, din motive geografice, necesară pentru a rezolva acest război și a-l încheia pașnic, sperăm, cu un acord de pace. Dar Moldova, ca atare, este importantă pentru întreaga regiune, ca o altă piesă a puzzle-ului Europei Centrale și de Est, care trebuie să fie, în primul rând, modernă, în al doilea rând, dezvoltată, prosperă și, în al treilea rând, sigură și pașnică.

Și, prin urmare, este necesară și rezolvarea, sperăm pe cale pașnică, a problemei regiunii transnistrene, create de Rusia de mult timp. Dar vrem să integrăm în Uniunea Europeană întreaga Moldovă, nu doar majoritatea ei, ci și regiunea transnistreană.

Uniunea Europeană insistă că procesul de aderare rămâne bazat pe merit și pe îndeplinirea criteriilor. Totuși, pe măsură ce discuțiile despre reformarea Uniunii Europene înaintea extinderii se intensifică, există riscul ca statele candidate să fie nevoite să aștepte nu doar propriile reforme, ci și reformele interne ale Uniunii. Cât de real este acest risc în cazul Moldova?

Nu cred că este real. Cred că, știți, Uniunea Europeană, încă de la început, din anii 1950, a funcționat întotdeauna în felul următor, cu perioade cu o integrare și o extindere mai accelerate, urmate de perioade de încetinire a acestora. Dar, per total, acesta este un proiect extrem de reușit.

A adus nu doar pace, ci și prosperitate majorității Europei. Și acum ne aflăm în etapa, în perioada extinderii, cu siguranță. Nicio reformă importantă, crucială, nicio reformă internă a Uniunii Europene nu este prevăzută în următorii trei, patru, cinci ani. Dar extinderea este.

Predicția mea și, de asemenea, obiectivul Guvernului meu, al Guvernului polonez, este extinderea poate în 2030, poate în 2031. Totul se bazează pe modul în care țările candidate vor adopta legislația și valorile europene.

Dar acest lucru este realist. Extindere în trei, patru, cinci ani. Iar Moldova este, cu siguranță, candidatul de top. Sperăm în extindere dacă îndeplinesc criteriile, inclusiv Ucraina și unele state din Balcanii de Vest. Însă Moldova este cu siguranță un stat favorit.

Domnule Bosacki, vă mulțumesc foarte frumos pentru această discuție.

Mulțumesc și succes oamenilor importanți ai Moldovei în parcursul lor către Uniunea Europeană și structurile occidentale. Mulțumesc foarte mult.

Maxim Bolohan, IPN

The post Moldova este candidatul de top pentru aderarea la UE. Interviu IPN cu Marcin Bosacki appeared first on ipn.md.

Potrivit oficialului suedez, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în ultimii ani, iar acestea trebuie comunicate mai activ partenerilor europeni. În opinia sa, contactele diplomatice și dialogul constant cu liderii europeni sunt esențiale pentru consolidarea imaginii țării și pentru susținerea parcursului european.

Markus Wiechel a apreciat solidaritatea manifestată de Republica Moldova după declanșarea războiului din Ucraina, menționând că sprijinul acordat refugiaților ucraineni a contribuit la îmbunătățirea percepției țării în Europa. Totodată, el consideră că apropierea Republicii Moldova și a Ucrainei pe calea integrării europene reprezintă un avantaj pentru ambele state.

Vicepreședintele APCE s-a declarat optimist în privința viitorului european al Republicii Moldova, subliniind însă că succesul depinde de continuarea reformelor și de respectarea principiilor statului de drept. Potrivit lui, una dintre principalele provocări pentru țară rămâne influența Federației Ruse în regiune.

Întrebat care este reforma pe care Republica Moldova nu își poate permite să o rateze, Markus Wiechel a evidențiat necesitatea consolidării democrației și a valorilor fundamentale. El a amintit că sprijinul oferit de Suedia de-a lungul ultimelor decenii a urmărit dezvoltarea unei societăți prospere, bazate pe democrație, egalitate și respectarea drepturilor fundamentale.

Oficialul suedez a declarat că și-ar dori ca peste cinci ani să găsească o Republică Moldova mai dezvoltată economic, mai bine integrată în Europa și cu relații comerciale mai puternice cu statele europene.

The post Markus Wiechel: Moldova trebuie să continue reformele pentru a avansa spre UE appeared first on ipn.md.

Declarațiile au fost făcute după ședința comună a comisiilor parlamentare pentru politică externă din Republica Moldova și Ucraina. Potrivit Doinei Gherman, întâlnirea are loc într-un moment important pentru parcursul european al celor două state.

În context, Doina Gherman a salutat anunțul președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene privind demersurile pentru deschiderea primului cluster de capitole de negociere pentru aderare cu Republica Moldova și Ucraina. În opinia sa, acest pas reprezintă un semnal de predictibilitate pentru instituțiile implicate în procesul de aderare și poate contribui la atragerea investițiilor și la dezvoltarea economică.

„Republica Moldova are nevoie de o Ucraină europeană, iar Ucraina are nevoie de Republica Moldova în spațiul european”, a declarat vicepreședinta Parlamentului.

La rândul său, Oleksandr Merejko a mulțumit Republicii Moldova pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului și a declarat că cele două țări au un viitor comun în UE. Oficialul ucrainean a subliniat că Moldova și Ucraina împărtășesc aceleași valori democratice și trebuie să continue cooperarea la nivel parlamentar și instituțional.

The post Moldova și Ucraina mizează pe sprijin reciproc în procesul de aderare la UE appeared first on ipn.md.

Republica Moldova traversează o perioadă crucială în parcursul său european, iar deschiderea ambasadei Belgiei la Chișinău a marcat un pas strategic în consolidarea acestor legături diplomatice. Belgia, ca stat fondator al Uniunii Europene și gazdă a principalelor instituții comunitare, joacă un rol esențial în procesul de extindere. Invitatul nostru de astăzi este Excelența Sa, Evert Maréchal, Ambasadorul Regatului Belgiei în Republica Moldova.  Excelență, bine ați venit și vă mulțumesc pentru amabilitatea cu care ați acceptat acest interviu.

Vă mulțumesc pentru invitație.

Excelența Voastră, ați declarat anterior că obiectivul Moldovei de a adera la Uniunea Europeană este realist. Având în vedere schimbările geopolitice actuale, care sunt cei mai importanți factori ce ar putea accelera sau întârzia acest proces?

Cred că este foarte important ca guvernul să mențină ritmul pregătirii țării pentru aderarea la UE. Până acum s-a descurcat foarte bine. A acționat foarte rapid și cred că este important să păstreze acest ritm, acest impuls.

Mai concret, care sunt factorii importanți care ar putea accelera sau întârzia procesul? Reforma justiției a fost întotdeauna cel mai important factor. Este important să existe un proces de vetting prin care să fie numiți judecători independenți, dar și procurori independenți, astfel încât fiecare cetățean să aibă dreptul la un tratament corect din partea unei justiții independente. Acest lucru este foarte important.

Un alt factor important este adoptarea unui număr mare de legi și standarde europene de către instituțiile guvernamentale. Dar este important și ca aceste legi să fie implementate. Nu este o sarcină ușoară, pentru că este foarte mult de lucru, însă este esențial ca aceste legi și reglementări să fie puse în aplicare. Acest lucru va determina și viteza aderării la UE.

Belgia este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene și se află în centrul instituțional al acesteia. Din perspectiva dumneavoastră, care reforme din sistemul de justiție și din sectorul anticorupție din Moldova sunt absolut nenegociabile pentru statele membre?

Așa cum am menționat și înainte, este absolut necesar ca, în viitorul apropiat, țara să aibă judecători cu adevărat independenți, astfel încât procesele să poată fi organizate în mod corect și independent, iar cazurile de corupție să fie gestionate eficient.

Este foarte important ca marea criminalitate să fie combătută cu adevărat. De asemenea, trebuie să existe rezultate concrete — adică să vedem urmărirea penală activă a persoanelor care au comis infracțiuni, să existe procese și hotărâri pronunțate de judecători independenți. Acest lucru este foarte important în contextul aderării la UE.

Alinierea legislației naționale la acquis-ul european reprezintă o provocare tehnică uriașă. Ce sprijin concret sau expertiză oferă Belgia în prezent pentru a ajuta Moldova să gestioneze viitoarele negocieri?

În primul rând, aș dori să menționez că guvernul belgian a decis să deschidă o ambasadă la Chișinău acum trei ani, tocmai pentru a ajuta Moldova pe drumul său spre integrarea europeană. Acesta este un lucru foarte important. În al doilea rând, în 2024, Belgia a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene și tot în timpul președinției belgiene s-a luat decizia de a deschide oficial negocierile de aderare cu Moldova. Belgia a făcut tot posibilul pentru a ajunge la această decizie pozitivă.

În ceea ce privește sprijinul concret, suntem întotdeauna deschiși oricăror solicitări pe care le-ar putea avea guvernul moldovean. Deja oferim ajutor și contribuim la programe europene care furnizează expertiză în domeniul legislației de mediu, legislației agricole, siguranței alimentare și altele.

De asemenea, oferim frecvent instruiri pentru diplomați și funcționari publici din țările candidate, astfel încât aceștia să se familiarizeze cu modul de funcționare al instituțiilor europene. În plus, analizăm în prezent modalități prin care să fim mai activi aici, în Moldova, prin intermediul agenției noastre de dezvoltare, care ar putea contribui mai concret la pregătirea Moldovei pentru aderarea la UE.

Ar trebui să menționez și programele multilaterale la care Belgia contribuie substanțial, cum este Consiliul Europei, care ajută Moldova să îndeplinească condițiile pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Asigurarea încrederii publice este vitală în timpul acestei tranziții. Cum poate Moldova să combată eficient dezinformarea externă și dezinformarea care vizează integrarea europeană? Și ce lecții pot fi învățate din experiența europeană în construirea rezilienței informaționale?

Ați menționat încrederea publică. Cred că încrederea publică este fundamentală pentru orice democrație. Fiecare democrație ar trebui să aibă instituții guvernamentale în care oamenii să poată avea încredere. Cum poate fi construită această încredere? Desigur, nu este ușor, dar cred că un guvern trebuie să explice clar care este programul său și ce face. Trebuie să explice reformele — iar aproape nicio reformă nu este ușoară. Oamenii trebuie să înțeleagă acest lucru și astfel pot avea sentimentul că guvernul face ceea ce trebuie.

Aici ajung la al doilea factor important: comunicarea. Chiar dacă ai un guvern eficient, care face lucruri bune, este important să comunici clar acest lucru. Dacă nu comunici despre ceea ce faci, lași spațiu actorilor răuvoitori care produc dezinformare. Deci asta e important, să comunici.

Dacă există fake news și dezinformare, este important ca fiecare țară și fiecare Guvern, fiecare instituție să reacționeze rapid. Trebuie să vii rapid cu un contra-narativ, pentru că dacă aștepți prea mult sau dacă nu o faci, lași spațiul liber celor care răspândesc aceste narative false.Deci trebuie să acționezi rapid. Este important și ca toate autoritățile implicate să transmită același mesaj, aceeași demontare a falsurilor, același contra-narativ. Nu trebuie să existe discrepanțe între aceste mesaje.

Mai general vorbind, cred că este foarte important ca oamenii, în special tinerii, să învețe gândirea critică. Cred că istoria este foarte importantă în școli. Tinerii trebuie să învețe cum să interpreteze faptele și știrile. De asemenea, ar trebui să fie instruiți în educația media — cum să analizeze informațiile de pe rețelele sociale și din alte surse. Acesta este un rol foarte important pentru întregul sistem educațional și, desigur, este valabil pentru orice societate și orice țară.

Întrebați ce poate învăța Moldova de la Uniunea Europeană. Cred că este mai degrabă invers. Cred că Uniunea Europeană poate învăța multe din experiența Moldovei din ultimii ani. Am văzut că Moldova este expusă la numeroase amenințări hibride și acțiuni hibride venite din est, iar într-un anumit sens Moldova este un fel de laborator pentru toate aceste interferențe hibride.

Am văzut că Moldova a reacționat destul de bine, în ciuda dimensiunii mici și a capacităților limitate ale țării. Vedem, de asemenea, că apar constant tactici noi folosite de state precum Rusia. Pentru statele Uniunii Europene este interesant să observe cum poate fi gestionată cel mai eficient această amenințare hibridă, inclusiv dezinformarea.

Integrarea europeană necesită și fundații economice solide. Care sectoare ale economiei moldovenești considerați că au cel mai mare potențial pentru investiții belgiene și cum poate fi stimulat comerțul bilateral?

Văd un potențial considerabil în economia moldovenească și în cooperarea economică dintre Moldova și Belgia. Moldova este foarte puternică în agricultură, în industria agroalimentară, în vinificație și în producția de componente auto. Este puternică și în domeniul digital. Are, de asemenea, o poziție strategică interesantă și oferă stimulente atractive pentru investitorii străini.

Din partea belgiană, Belgia este, pe lângă producătorul celei mai bune beri și al celor mai buni cartofi prăjiți din lume și al diamantelor, și o țară foarte tehnologizată. Suntem foarte puternici în tehnologiile agroalimentare, în energie — în special energie regenerabilă — și în biotehnologie.

Belgia este, de asemenea, foarte bine poziționată în Europa, fiind înconjurată de piețe mari precum Germania, Franța, Regatul Unit și Olanda. Astfel, Belgia este un hub foarte interesant pentru exporturile moldovenești către toate aceste state membre ale UE. Cred că există un potențial foarte mare de cooperare între partenerii economici belgieni și actorii economici moldoveni.

Securitatea regională este o preocupare majoră din cauza războiului din Ucraina și a problemei regiunii transnistrene. Cum vede Uniunea Europeană stabilitatea și securitatea Moldovei ca viitor stat membru și care este poziția Belgiei în această privință?

Moldova este situată în extremitatea estică a Uniunii Europene. Este o țară mică și tânără, expusă la numeroase provocări hibride și geopolitice. A reușit foarte bine să facă față acestor amenințări, însă ele nu vor dispărea. Din perspectivă europeană, cred că este important să continuăm să ajutăm și să sprijinim Moldova în consolidarea rezilienței sale, așa cum am făcut până acum și cum trebuie să continuăm să facem și în viitor.

Ați menționat și regiunea transnistreană. Uniunea Europeană și Belgia susțin pe deplin integritatea teritorială a Moldovei. Regiunea transnistreană face parte din Moldova. De asemenea, susținem restabilirea controlului politic asupra regiunii de către Guvernul de la Chișinău.

Acesta este însă un proces care durează, ar putea lua câțiva ani, se desfășoară gradual și, din fericire, pașnic. Și trebuie să rămână astfel. Avem încredere în Guvern în gestionarea acestui proces. Pe de altă parte, există și procesul de integrare europeană, care are loc în paralel, dar nu cu aceeași viteză. Ambele procese sunt importante, însă unul nu este condiționat de celălalt. Reintegrarea regiunii transnistrene poate avea loc peste câțiva ani, dar nu reprezintă o condiție pentru integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Aceasta este, cred, poziția UE și a Belgiei.

Dincolo de criteriile politice și economice, integrarea europeană înseamnă și valori comune. În acest sens, cum evaluați pregătirea societății pentru integrarea deplină în Uniunea Europeană?

Cred că cultura și valorile culturale sunt foarte importante, însă ele nu fac parte direct din procesul de aderare. Uniunea Europeană este plină de diversitate culturală și trebuie să rămână astfel. Fiecare țară și fiecare stat membru trebuie să își păstreze tradițiile și diversitatea culturală. Acest lucru este foarte important.

Ceea ce este important este sprijinul țării pentru aderarea la UE. În Moldova, acest sprijin a fost exprimat de mai multe ori în ultima perioadă — în timpul alegerilor și al referendumului, deci sprijinul există. Desigur, vor exista întotdeauna oameni cu opinii diferite și acest lucru este perfect normal. Atât timp cât există democrație, libertate de exprimare, stat de drept și alegeri corecte, acest lucru este perfect în regulă.

Cred că Moldova este pe drumul cel bun: a avut alegeri libere, permite libertatea de exprimare și diversitatea religioasă și de convingeri. Prin urmare, consider că țara merge în direcția corectă.

Excelență, vă mulțumesc foarte mult pentru interviul acordat.

Și eu vă mulțumesc încă o dată pentru invitația în studio.

The post Integrarea europeană, în paralel cu reintegrarea țării, dar cele două procese nu sunt condiționate. Interviu IPN cu ambasadorul Belgiei appeared first on ipn.md.

Oficialul irlandez a subliniat că procesul de aderare este unul bazat pe merit. El a remarcat experiența Irlandei, care demonstrează beneficiile integrării europene, atât în plan economic, prin atragerea investițiilor, cât și în plan social și cultural.

La rândul său, Cristina Gherasimov a declarat că Moldova a înregistrat progrese importante în procesul de aderare. Potrivit acesteia, au fost deschise negocierile tehnice pentru toate capitolele, iar obiectivul este să fie lansate cât mai curând negocierile propriu-zise.

Viceprim-ministra a atras atenția că ritmul reformelor este esențial, întrucât „fereastra geopolitică de oportunitate nu va rămâne deschisă la nesfârșit”.

În cadrul întrevederii au fost abordate relațiile moldo-irlandeze. Cristina Gherasimov a precizat că, în acest an, urmează să fie deschisă ambasada Irlandei la Chișinău, iar părțile sunt aproape de finalizarea acordului privind recunoașterea permiselor de conducere. De asemenea, urmează inițierea negocierilor pentru un acord de securitate socială.

Cei doi oficiali au subliniat că sprijinul partenerilor europeni și consolidarea relațiilor bilaterale rămân esențiale pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene.

The post Irlanda reafirmă sprijinul pentru aderarea Moldovei la UE appeared first on ipn.md.

Pentru a facilita comunicarea cu experții, Comisia a lansat o platformă digitală, prin intermediul căreia societatea civilă va putea să-și valorifice mai eficient expertiza și să formuleze comentarii la proiectele de lege ce vizează armonizarea legislației naționale.

Consiliul de experți are statut consultativ și nu deține personalitate juridică. Calitatea de membru este onorifică, voluntară și nu este plătită. Din componența Consiliului fac parte specialiști în domenii precum relații internaționale, afaceri europene, științe politice, politici de mediu, drept, economie, drepturile omului și politici de gen.

Cei 17 experți care activează peste hotare sunt stabiliți în țări precum România, Statele Unite ale Americii, Germania, Austria, Danemarca, Regatul Unit al Marii Britanii, Canada, Belgia și Irlanda.

Aceștia, împreună cu experții din țară, vor evalua impactul legislației asupra vieții cetățenilor și vor monitoriza implementarea recomandărilor pentru Republica Moldova incluse în raportul de extindere al Comisiei Europene.

The post Consiliu de 45 de experți sprijină Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului appeared first on ipn.md.

Declarațiile au fost făcute în cadrul panelului „Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, organizat în marja reuniunii ambasadorilor desfășurate la Chișinău. Cristina Gherasimov a subliniat că integrarea europeană nu mai este doar un obiectiv de politică externă, ci unul fundamental de politică internă.

„Scopul nostru este să fim nu doar pregătiți, ci și convingători pentru partenerii europeni, pentru a avansa spre semnarea Tratatului de Aderare în 2028 și aderarea în 2030”, a declarat Cristina Gherasimov.

Viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al afacerilor externe, a evidențiat rolul strategic al diplomației și angajamentul Ministerului Afacerilor Externe de a consolida dialogul cu Uniunea Europeană pentru avansarea parcursului european al țării.

„Vom depune tot efortul pentru a deveni cât mai curând membri ai marii familii europene”, a declarat Mihai Popșoi.

Reuniunea șefilor misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale Republicii Moldova se desfășoară la Chișinău în perioada 22-23 decembrie.

The post Cristina Gherasimov: Trebuie să fim pregătiți și convingători pentru aderare la UE în 2030 appeared first on ipn.md.

„Lucrăm pentru a avansa în ritm accelerat, iar alinierea noastră la standardele europene se face nu doar pentru conformitate cu cerințele europene, ci și din angajamentul nostru național ca parte a dezvoltării interne, a îmbunătățirii nivelului de trai și a progresului Republicii Moldova”, a declarat seful executivului.

Progresul în implementarea acțiunilor din Planul de Creștere permite deblocarea fondurilor europene și atragerea unor noi investiții în proiecte benefice pentru cetățeni. Pregătirea celui de-al doilea raport semianual va începe în zilele următoare, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Planul de Creștere reprezintă cel mai amplu și ambițios pachet de sprijin financiar din istoria Republicii Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, finanțare aprobată de Uniunea Europeană sub formă de împrumuturi și granturi.

The post Guvernul începe pregătirea celui de-al doilea raport privind Planul de Creștere appeared first on ipn.md.

Oficialul a declarat că Moldova demonstrează capacitate internă de investiții prin programe naționale solide, menționând impactul inițiativelor „Satul European”, „Europa este aproape”, „Curtea Europeană” și „Dezvoltarea orașelor-poli de creștere”.

Subliniind angajamentul ferm pentru integrarea în Uniunea Europeană, viceprim-ministrul a afirmat că aceasta „este o alegere conștientă și ireversibilă, fundamentată pe aspirația de a contribui la stabilitatea, democrația și prosperitatea regiunii din care facem parte”.

Conferința de nivel înalt „Coeziunea 2027+” a reunit la București reprezentanți ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene, ai Comitetului Regiunilor, precum și miniștri responsabili de dezvoltarea regională și investiții din statele membre ale UE, care au discutat despre stimularea dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă.

The post Vicepremierul Bolea, la București: Moldova vine către UE ca partener responsabil appeared first on ipn.md.

Obiectivele au fost reconfirmate de premierul Alexandru Munteanu în cadrul întrevederilor cu comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, în marja Forumului privind Extinderea Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe 18 noiembrie, transmite IPN.

În discuția cu comisara Marta Kos, șeful executivului a declarat că Republica Moldova „demonstrează zi de zi că poate implementa reformele necesare pentru a deveni stat european”.

Marta Kos a confirmat că Republica Moldova a înregistrat „cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate”, evidențiind direcția fermă în care avansează Chișinăul.

La întrevederea cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, premierul Munteanu a evidențiat progresele majore obținute recent cu sprijinul UE. Integrarea în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) a permis reducerea costurilor de transfer, iar de la 1 ianuarie moldovenii vor avea „Roaming ca acasă” în întreaga Uniune Europeană.

„Moldova a demonstrat, prin acțiuni concrete, că este pregătită să îndeplinească toate angajamentele pentru a deveni membru al Uniunii Europene și un contribuitor la securitatea și economia europeană”, a constatat premierul.

Forumul privind Extinderea Uniunii Europene este o inițiativă recent lansată de Comisia Europeană, menită să transforme procesul de extindere dintr-o chestiune tehnică într-un proiect politic, social și generațional al întregii societăți europene.

Evenimentul a subliniat că extinderea capătă un nou impuls, desfășurându-se într-un ritm mai rapid decât în ultimii 15 ani. Viziunea strategică a Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029 pune accentul pe trecerea de la ambiție la acțiune, menținând o abordare credibilă și bazată pe merite.

The post Premierul Munteanu reafirmă obiectivul semnării Tratatului de aderare la UE până în 2028 appeared first on ipn.md.