Se cer mecanisme pentru implementarea legii 2%

Guvernarea este chemată să elaboreze neîntârziat mecanismele necesare pentru funcţionarea Legii privind consolidarea durabilităţii financiare a societăţii civile, cunoscută ca şi legea 2%. În lipsa acestor mecanisme, organizaţiile neguvernamentale nu pot beneficia la modul real de susţinerea oferită de către cetăţeni.

Legea respectivă oferă persoanelor fizice şi juridice dreptul de a direcţiona organizaţiilor neguvernamentale până la 2% din impozitul pe venit plătit statului.

Andrei Brighidin, director dezvoltare, monitorizare şi evaluare în cadrul Fundaţiei Est-Europene, a spus, într-o conferinţă de presă la IPN, că implementarea acestei legi va permite organizaţiilor neguvernamentale să beneficieze de mai multă finanţare în realizarea activităţilor statutare. Este vorba despre organizaţii care desfăşoară activităţi de utilitate publică, adică organizaţii care implementează anumite servicii, întreprind activităţi de monitorizare, educaţie, de susţinere a unor grupuri sociale dezavantajate.

În practică, mecanismul de implementarea cere ca autorităţile responsabile să elaboreze formulare care ar permite contribuabilului să susţină organizaţiile neguvernamentale. „Vrem să avem o claritate când şi în ce condiţii acest lucru se va întâmpla pentru că în lege au fost operate acele modificări care permit implementarea mecanismului, dar acesta urmează a fi concretizat prin intermediul unei hotărâri de guvern”, a adăugat directorul dezvoltare, monitorizare şi evaluare în cadrul Fundaţiei Est-Europene.

Printre carenţele menţionate de către experţi este faptul că legea nu pune pe picior de egalitate reprezentanţii cultelor religioase şi reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale. Spre deosebire de cultele religioase, ONG-urile, pentru a fi eligibile să obţină cele 2%, trebuie să treacă procedura de certificare a utilităţii publice. De asemenea, în lege nu este menţionat cum va fi asigurată confidenţialitatea acestui mecanism, pentru că nu este normal ca beneficiarii să cunoască cine sunt contribuabilii, a mai spus Andrei Brighidin.

Vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Participare (CNP), Antoniţa Fonari, a menţionat că ONG-urile, în special cele din comunităţi, cu bani foarte mici, au grijă de  copii, persoane în etate, victime ale violenţei, de ecologie etc. „Ele creează locuri de muncă, oferă o speranţă comunităţilor. 2% înseamnă să oferi fiecărui cetăţean posibilitatea să susţină ONG-urile”, a spus Antoniţa Fonari.

Acţiunea „Numărătoarea inversă a angajamentelor nerealizate ale guvernării: Revenim la cele şapte priorităţi”, în cadrul căreia sunt făcute 7 apeluri către guvernare, este anunţată de către CNP, Consiliul ONG, Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte, Alianţa Anticorupţie, Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciu Public.

Аndrei brighidin despre proiect 2%.mp3

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în colaborare cu Maib și cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, organizează evenimentul de lansare a Ofertei publice privind obligațiunile municipale emise de Primăria Ceadâr-Lunga /maib park /ora 10:00/.

AGENȚIA DE PRESĂ IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică cu tema: „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, ediția a 354-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Participanți: Dionis Cenușa, politolog, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene, Lituania; Andrei Curăraru, expert în domeniul securității internaționale și naționale, Comunitatea WatchDog; Igor Boţan, expert permanent al proiectului /Sala de conferințe a Agenției IPN, stradela Teatrului, 2/2, etajul 3, online pe canalul de YouTube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă; Realitatea TV, în direct sau în reluare, precum și pe www.Rlive.md /ora 11:00/.

Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Agenția Relații Interetnice, Asociația Etnografică a Romilor și Coaliția „Vocea Romilor”, organizează o masă rotundă cu genericul: „Memoria Holocaustului romilor – lecții pentru prezent și viitor”, în contextul Zilei europene de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva Romilor /Casa Guvernului, intrarea din strada Bănulescu-Bodoni /ora 11:00/.

Este inaugurată expoziția „Autori basarabeni în lume” în cadrul Zilelor Diasporei 2026, care se desfășoară sub genericul „Oriunde am fi, Moldova ne unește!” /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /ora 11:00/.

Adunarea Populară a Găgăuziei se întrunește în ședință /APG, Comrat /ora 14:00/.

Au loc depuneri de flori și ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial /Teritoriul Gării Visterniceni din municipiul Chișinău, str. Petricani nr. 3 /ora 15:00/.

Ministra afacerilor externe a Republicii Letonia, Baiba Braže, efectuează o vizită de lucru în Republica Moldova /3-4 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Se cer mecanisme pentru implementarea legii 2%

Guvernarea este chemată să elaboreze neîntârziat mecanismele necesare pentru funcţionarea Legii privind consolidarea durabilităţii financiare a societăţii civile, cunoscută ca şi legea 2%. În lipsa acestor mecanisme, organizaţiile neguvernamentale nu pot beneficia la modul real de susţinerea oferită de către cetăţeni.

Legea respectivă oferă persoanelor fizice şi juridice dreptul de a direcţiona organizaţiilor neguvernamentale până la 2% din impozitul pe venit plătit statului.

Andrei Brighidin, director dezvoltare, monitorizare şi evaluare în cadrul Fundaţiei Est-Europene, a spus, într-o conferinţă de presă la IPN, că implementarea acestei legi va permite organizaţiilor neguvernamentale să beneficieze de mai multă finanţare în realizarea activităţilor statutare. Este vorba despre organizaţii care desfăşoară activităţi de utilitate publică, adică organizaţii care implementează anumite servicii, întreprind activităţi de monitorizare, educaţie, de susţinere a unor grupuri sociale dezavantajate.

În practică, mecanismul de implementarea cere ca autorităţile responsabile să elaboreze formulare care ar permite contribuabilului să susţină organizaţiile neguvernamentale. „Vrem să avem o claritate când şi în ce condiţii acest lucru se va întâmpla pentru că în lege au fost operate acele modificări care permit implementarea mecanismului, dar acesta urmează a fi concretizat prin intermediul unei hotărâri de guvern”, a adăugat directorul dezvoltare, monitorizare şi evaluare în cadrul Fundaţiei Est-Europene.

Printre carenţele menţionate de către experţi este faptul că legea nu pune pe picior de egalitate reprezentanţii cultelor religioase şi reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale. Spre deosebire de cultele religioase, ONG-urile, pentru a fi eligibile să obţină cele 2%, trebuie să treacă procedura de certificare a utilităţii publice. De asemenea, în lege nu este menţionat cum va fi asigurată confidenţialitatea acestui mecanism, pentru că nu este normal ca beneficiarii să cunoască cine sunt contribuabilii, a mai spus Andrei Brighidin.

Vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Participare (CNP), Antoniţa Fonari, a menţionat că ONG-urile, în special cele din comunităţi, cu bani foarte mici, au grijă de  copii, persoane în etate, victime ale violenţei, de ecologie etc. „Ele creează locuri de muncă, oferă o speranţă comunităţilor. 2% înseamnă să oferi fiecărui cetăţean posibilitatea să susţină ONG-urile”, a spus Antoniţa Fonari.

Acţiunea „Numărătoarea inversă a angajamentelor nerealizate ale guvernării: Revenim la cele şapte priorităţi”, în cadrul căreia sunt făcute 7 apeluri către guvernare, este anunţată de către CNP, Consiliul ONG, Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte, Alianţa Anticorupţie, Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciu Public.

Аndrei brighidin despre proiect 2%.mp3

Unul din zece studenți din Moldova provine din străinătate. Numărul acestora a ajuns la un nivel record în anul de studii 2025-2026 – 6 423 de persoane, cu 667 mai multe decât în anul precedent. Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că acest segment are un potențial important, însă rămâne insuficient valorificat, transmite IPN.

Ponderea studenților străini în totalul populației universitare a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, atragerea tinerilor din alte țări poate contribui atât la consolidarea financiară a universităților, cât și la creșterea calității educației și dezvoltarea exportului de servicii educaționale.

Cei mai mulți studenți străini provin din România – 56,4% din total. Urmează India, cu 19%, Ucraina – 8,6%, Turcia – 6,9% și Israel – 6,7%.

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova are mai multe avantaje în atragerea studenților internaționali, printre care apropierea culturală și lingvistică de România, dar și posibilitatea dezvoltării unor programe de pregătire în limba română pentru tinerii din alte state.

În ultimele două decenii, numărul total al studenților din Republica Moldova s-a redus de la aproximativ 128 de mii în 2006-2007 la 62 900 în 2025-2026. Totuși, în ultimii doi ani, numărul acestora a crescut cu circa 6 400, iar aproximativ 20% din această creștere a fost generată de majorarea numărului de studenți străini.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025