Zdeněk Krejčí : Cehii au renunțat să trăiască „pe pod”

Poporul ceh a depășit iluzia că vrea și poate să trăiască într-o țară-punte între Est și Vest, ajungând la decizia clară că vrea să se integreze în spațiul civilizațional occidental. Această alegere este în interesul oamenilor din Cehia, așa cum și societatea moldovenească urmează să-și facă alegerea pornind de la propriile interese. Declarații în acest sens a făcut Ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova, Zdeněk Krejčí, în cadrul interviului „Oamenii din țările mici nu-și pot permite luxul să se certe între ei în chestiuni de bază”, oferit Agenției de presă IPN.

„Desigur, noi vrem ca toți să se întâlnească la noi, să avem relații bune cu toți vecinii noștri din vest și est și sunt convins că aceasta are loc la etapa actuală. Dar știm clar că vrem să ne integrăm și știm cărui spațiu civilizațional aparținem”, a spus Zdeněk Krejčí.

Potrivit diplomatului ceh, până a ajunge la această înțelegere a locului și rolului în istorie, poporul țării sale a avut de trecut prin câteva iluzii irealizabile”, una dintre ele fiind asociată cu „Primăvara de la Praga” din anul 1968: „Cât privește „Primăvara de la Praga”, aceasta a fost o încercare de a reforma socialismul. Voiam să făurim un socialism democratic sau, cum i se spunea atunci, un „socialism cu chipul uman”. Astăzi deja știm că s-a lucrat la „pătratul circumferinței”, asupra unei iluzii, pentru că e imposibil să reformatezi orânduirea socialistă de tip sovietic. Au fost vremuri foarte interesante, cu izbucniri pregnante de dezvoltare în toate domeniile vieții, atât în economie, cât și viața spirituală. Bunăoară, despre „noul val al filmului cehoslovac” se vorbește până în prezent. Avusesem deja iluzii mari și mai înainte, mai întâi în 45 – 47, după cel de-al doilea război mondial, că vom fi un gen de punte, că la noi se va întâlni Vestul și Estul. Aceste iluzii au fost reluate în anii 60, mai cu seamă în 68, pe vremea „Primăverii de la Praga”. Pentru a înțelege într-un sfârșit că podul reprezintă locul înde toți bat pasul în direcții opuse și că mai bine e să te ții de un mal, iar cel mai bine - de un mal, pe care îl alegi cu mintea clară” .

În mare parte, această opțiune a societății cehe s-a realizat la începutul acestui secol, când statul modern ceh a aderat la cele două mari structuri cu pondere mare în lumea contemporană.

„Pentru noi este important că armata noastră este funcțională în Alianța Nord-Atlantică. Pentru noi este important că noi suntem în componența Uniunii Europene și participăm la luarea de decizii, unde vocea noastră, influența noastră este mai mare decât ar fi, dacă am lucra ca o țară singură. Această decizie a fost luată în baza experienței noastre istorice, Republica Moldova are propria experiență istorică și moldovenii vor decide ce li se potrivește mai bine în sensul orientării țării lor. Sigur că sunt la curent cu aceste discuții aici, în Moldova, și nu vreau să le sugerez moldovenilor încotro și cum să se orienteze. Doar m-am referit la experiența Republicii Cehe și nu cred că pentru o țară mică, precum e a noastră, ar fi ideal să se afle într-o zonă gri, care nu aparține nici unui, nici altui model de civilizație. Vrem să avem garanții temeinice de securitate, prin calitatea de membru ale unor uniuni integraționiste, care și-au asumat angajamentul de a se ajuta reciproc”,  a afirmat Ambasadorul în interviul pentru IPN.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.