Op-Ed
	Parteneriatul Estic, la fel ca și Acordul de Asociere, nu trebuie folosit în calitate de paravan în spatele căruia de fapt are loc osificarea clasei politice, erodarea instituțiilor democratice sau segregarea societății civile și a mass-media pe principii politice...
Dionis Cenuşa

Uniunea Europeană intenționează să dezvolte relații mai nuanțate cu țările care fac parte din Parteneriatul Estic. Criticată anterior pentru că nu ar fi intrat în subtilitățile regiunii și că ar fi omis aspectele ce țin de securitate, UE propune un plan complex de acțiuni ce țintește stabilizarea și sporirea rezilienței regiunii. Acestea reflectă întocmai obiectivele UE încorporate în Strategia Globală (IPN, iulie 2016) și în Politica Europeană de Vecinătate Revizuită (IPN, noiembrie 2015).

Publicat la finele anului 2016, planul de acțiuni a Parteneriatului Estic până în 2020 demonstrează cât de mult a avansat conceptul Parteneriatului Estic de la lansarea sa în 2009. Conținutul documentului reflectă provocările actuale prin care trec țările din regiune, diversitatea lor geopolitică, dar și un set clar de priorități urmărite de către UE în vecinătatea sa estică. Astfel, până în 2020, este preconizată atingerea a 20 de rezultate majore în diverse domenii ale politicilor de stat ale țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv ale Moldovei.

Prioritățile cheie ale documentului constituie dezvoltarea economică, consolidarea instituțiilor și buna guvernare, conexiunea, eficiența energetică și schimbările climatice, precum și mobilitatea și contactele interumane. Mai mult decât atât, documentul se focusează pe sporirea implicării societății civile și pe capacitarea femeilor. Moldova este vizată în mod expres pe partea ce ține de Zona de Liber Schimb și Cuprinzător, interconectarea energetică cu România și liberalizarea vizelor. Pentru a beneficia la maxim de planul de acțiuni pentru Parteneriatul Estic, Moldova la fel ca și alte țări trebuie să urmeze întocmai pașii prescriși.

UE vrea performanță economică, dar și bună guvernare

Obiectivele UE pentru țările Parteneriatului Estic sunt multiple, deseori ambițioase, dar și extrem de importante pentru a asigura dezvoltarea cât mai uniformă și durabilă a țărilor din regiune.

Din cele 20 de domenii-cheie care au intrat în vizorul Bruxelles-ului face parte resuscitarea economiei, cu accentul pus pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, preponderent în țările care au creat zone de liber schimb cu UE (Moldova, Ucraina și Georgia). O atenție separată este acordată dezvoltării economiei la nivel local în toate țările Parteneriatului Estic, cu lansarea de proiecte locale și capacitarea asociațiilor de agricultori, inclusiv promovarea accesului lor la piețele de desfacere și crearea unor noi locuri de muncă. Tot la domeniul economic este atribuită armonizarea piețelor digitale, prin digitizarea serviciilor publice (serviciul vamal, comerț, sănătate etc.), dezvoltarea unor ecosisteme digitale capabile să genereze cunoștințe IT și locuri de muncă în sector. La fel, UE se angajează să sprijine implementarea ZLSAC, cu scopul sporirii volumului exporturilor din țările ZLSAC (Moldova, Ucraina și Georgia), validării măsurilor de siguranță alimentară din aceste țări, dar și intensificării investițiilor directe.

Consolidarea instituțiilor și buna guvernare reprezintă al doilea compartiment pe care UE se axează referindu-se la regiune. Aceasta include aplicarea unor politici anti-corupție, precum înființarea registrelor publice electronice privind bunurile demnitarilor, mecanisme eficiente de confiscare, îmbunătățirea legislației privind finanțarea partidelor politice. De asemenea, este prevăzută continuarea reformei justiției, cu acțiuni dedicate trasabilității performanței judecătorilor, selecției în baza meritelor a procurorilor și judecătorilor, îmbunătățirea accesului la justiție și a actului justiției propriu-zis. Nu mai puțin importantă rămâne a fi reforma administrației publice, care ar include depolitizarea instituțiilor publice și o deschidere și răspundere mai mare a acestora față de cetățeni, dar și simplificarea serviciilor publice apelând la digitizarea și la comasarea serviciilor prin intermediul ghișeelor unice.

Reziliență și mai multă interconectare în Parteneriatul Estic

Centrată pe securitatea civilă, componenta de reziliență este pentru prima dată detaliată într-un document operațional al UE destinat țărilor Parteneriatului Estic. Prin urmare, Bruxelles-ul urmărește să susțină proiecte care vin să capaciteze țările să poată preveni și răspunde mai eficace la situațiile de criză și de conflict. Lista obiectivelor conține combaterea crimelor cibernetice, cooperarea pentru prevenirea traficului de arme, participarea în misiunile de pacificare a UE, cartarea riscurilor privind dezastrele regionale, precum și cooperarea intensă cu mecanismul de protecție civilă european. Cu toate acestea, nu este menționată în niciun fel participarea UE la reglementarea conflictelor înghețate din regiune, deși cele din urmă erodează considerabil reziliența țărilor.

Conexiunea, eficiența energetică și mediul înconjurător constituie elementele de legătură pentru dezvoltarea durabilă a regiunii. De aceea, proiectele de reconstruire a arterelor de transport terestru, precum și integrarea la spațiul aerian european, sunt esențiale. Transparența și eficiența piețelor energetice, alături de implementarea proiectelor de interconectare energetică între țările din regiune, dar și între regiune și statele UE, sunt determinante pentru asigurarea securității energetice a regiunii. În mod implicit, aceasta presupune reducerea dependenței de Rusia. Prin eficiența energetică și folosirea regenerabilelor se intenționează diminuarea presiunilor provocate de schimbările climatice, la care se mai adaugă politici de reabilitare ambientală în regiune.   

Prin sprijinirea proiectelor de mobilitate și a contactelor interumane, UE vrea să investească în proiecte educaționale, capacitarea tinerilor, cercetare și inovație. Dezvoltarea capitalului uman în regiune este văzută într-o legătură strânsă cu ameliorarea condițiilor de muncă, dar și cu racordarea educației la setul de abilități solicitate pe piața muncii. Adițional, se propune încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor și crearea unor noi oportunități educaționale și de cercetare destinate lor. De asemenea, la nivel școlar, este propusă îmbunătățirea calității studiilor și combinarea lor cu studierea drepturilor fundamentale, principiilor de toleranță, dar și cu înțelegerea mai bună a rolului UE în regiune, prin intermediul lansării Școlii Europene a Parteneriatului Estic. Totodată, țările din regiune trebuie fie să asigure implementarea cerințelor regimului fără vize cu UE (Moldova, Georgia, Ucraina), fie să avanseze dialogul de facilitare a vizelor, pentru a consolida un nivel ridicat de mobilitate.

Societatea civilă, capacitarea femeilor și comunicarea strategică – priorități-cheie

Un loc aparte în planul de acțiuni al UE pentru Parteneriatul Estic îl au acțiunile dedicate societății civile, problemei inegalității de gen și a comunicării strategice cu privire la acțiunile UE în regiune.

Parteneriatul cu societatea civilă este esențial pentru UE atât pentru desfășurarea reformelor, monitorizarea guvernelor, cât și pentru răspândirea valorilor europene și, respectiv, promovarea imaginii obiective despre UE. Din acest considerent, UE decide să se focuseze pe fortificarea capacităților societății civile, prin creșterea nivelului de expertiză și interconectarea mai bună a reprezentanților acesteia la nivel regional.

Reducerea decalajului economic și social între femei și bărbați este evidențiată drept prioritate-cheie pentru UE. Prin urmare, aceasta propune dezvoltarea unor politici de gen, combaterea continuă a discriminării și a violenței domestice, dar și abilitarea economică a femeilor.

Nu în ultimul rând, UE vrea să aloce resurse pentru a spori vizibilitatea și credibilitatea sa în rândul cetățenilor din Europa de Est. Deși UE se numără printre principalii donatori în regiune, contribuția UE este slab cunoscută, neglijată sau eronat interpretată. Totodată, UE este interesată în combaterea dezinformării anti-europene și în cucerirea atenției vorbitorilor de limbă rusă.

Beneficiile pentru Moldova

Planul de acțiuni pentru Parteneriatul Estic propus de către UE este extins și acoperă, practic, toate domeniile de care Moldova are nevoie pentru a face un salt calitativ înainte și a restabili contractul social cu proprii săi cetățeni.

În primul rând, UE promite să sprijine implementarea ZLSAC care, implementat corect, poate majora exporturile pe piața europeană, genera noi locuri de muncă și impulsiona modernizarea sistemului economic. Pe lângă aproximarea cu legislația și cerințele europene, partea moldovenească trebuie ajutată să-și sporească competitivitatea produselor și serviciilor. Doar în asemenea condiții acestea vor obține, în mod efectiv, acces la consumatorii europeni. Aceasta implică investiții, asistență financiară și deschidere din partea UE.

Al doilea beneficiu evident pentru Moldova este facilitarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău, prin asistența asigurată de către instituțiile financiare europene (BERD, BEI) în valoare de 92 mln EUR, adițional la 10 mln, oferite de către UE. În consecință, livrările de gaze naturale din România către Chișinău ar trebui să aibă loc până în 2020. Dezlegarea de Rusia pe partea de gaze naturale va contribui la consolidarea securității energetice a țării, diminuarea presiunilor economice din partea Rusiei, dar și ruperea cercului vicios în jurul datoriei pentru gazele naturale, generată de regiunea transnistreană, care se ridică, practic, la 7 miliarde USD.

Nu în ultimul rând, Moldova va fi susținută în implementarea angajamentelor ce decurg din liberalizarea regimului de vize cu UE, ceea ce implică gestionarea mai bună a frontierelor și modernizarea punctelor de trecere la frontieră. Evident, angajamentele mai țin și de asigurarea ordinii publice, siguranței documentelor, dar și de respectarea drepturilor fundamentale.

În realitate, tot planul de acțiuni pentru Parteneriatul Estic este valabil pentru Moldova care îl poate folosi pentru a pune pe picioare un mecanism de protecție civilă funcțional și investi în zonele rurale sau în antreprenoriatul juvenil, proteja mediul ambiant și restabili infrastructura fizică, combate războiul informațional și îmbunătăți situația femeilor etc. Toate acestea pot fi obținute cu asistența, expertiza și know-how european, dacă guvernarea de la Chișinău va pune mâna pe reforme și va înceta să compromită într-o formă sau alta ideea modernizării țării prin intermediul integrării europene.

În loc de concluzie...

Parteneriatul Estic este revitalizat și capătă mai multă congruență cu provocările țărilor din regiune. Pragmatismul pe care îl inspiră planul de acțiuni până în 2020 este vital pentru o regiune puternic destabilizată în ultimii ani. Cauzele derivă, de regulă, din intervențiile ruse și/sau guvernările corupte, incompetente și, respectiv, ineficiente, de acasă.

Totodată, din planul de acțiuni lipsesc referințele la condiționalități și la mecanismele de monitorizare folosite pentru a măsura progresul. Aceste aspecte creează breșe în document, deoarece promite multe oportunități, dar nu le echilibrează cu anumite forme de penalizare pentru cei care eșuează. De asemenea, documentul evită să menționeze factorul rusesc, arătând o distanță clară de la dimensiunea geopolitică a Parteneriatului Estic. Or, UE tinde să demonstreze cu fiecare ocazie că Parteneriatul nu a fost gândit ca o formă de competiție cu Rusia pentru influență în regiune.

Moldova trebuie să valorifice oportunitățile oferite de Parteneriatul Estic. Acest lucru nu trebuie însă să scape din vedere importanța disciplinării guvernării și supunerii acesteia interesului public. Parteneriatul Estic, la fel ca și Acordul de Asociere, nu trebuie folosit în calitate de paravan în spatele căruia de fapt are loc osificarea clasei politice, erodarea instituțiilor democratice sau segregarea societății civile și a mass-media pe principii politice. Din contra, Parteneriatul Estic trebuie să servească în calitate de platformă unică în care guvernele și societatea civilă conlucrează pentru a maximiza binele cetățenilor.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.