Blocul electoral ACUM DA PAS își asumă să curăţe justiția și să confiște averile celor corupți, să relanseze economia și să crească veniturile oamenilor, să investească în educație, ca principal motor al modernizării și schimbării. „Vom reface relațiile cu partenerii europeni și vom îndeplini toate condițiile pentru a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, pentru a ne regăsi cu toții în familia națiunilor civilizate!”, se spune în Proclamația ACUM DA PAS.
„Partidul Șor nu prin cuvinte, dar prin fapte implementează agenda socialistă – compensarea tarifelor, transport gratuit, deschiderea colhozurilor, optăm pentru fabrici și întreprinderi de stat. Partidul Șor construiește adevăratul socialism în Moldova”, a spus Ilan Șor. Politicianul afirmă că formațiunea sa are o abordare care este apreciată de cetățeni. Politicianul s-a angajat să-și respecte promisiunile, menționând că, „datorită susținerii puternice din partea oamenilor”, partidul e mai motivat să meargă înainte.
Partidul Socialiștilor merge în alegeri „pentru a învinge și a pune capăt haosului și fărădelegilor așa-numitor guvernări pro-europene și pentru a începe schimbările în interesul cetățenilor și al țării”. Declarația a fost făcută de președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, la un miting al formațiunii la Briceni, acolo unde candidează în circumscripția uninominală Nr.1. La Chișinău, secretarul pentru ideologie al formațiunii, Ion Ceban, a remarcat că peste 15 mii de agitatori vor avea întrevederi cu alegătorii din toată țara, ca pe 24 februarie PSRM să iasă victorios.
Partidul Democrat din Moldova s-a lansat în campania electorală cu sloganul: „Fapte, nu vorbe!”. Liderul PDM a făcut apel public către toți candidații incluși în cursa electorală, indiferent de partidul din care fac parte, să se abțină de la falsuri, provocări și manipulări, să manifeste respect față de toți concurenții electorali și să-i lase pe alegători să decidă liber. Potrivit politicianului, Partidul Democrat, în trei ani de guvernare, a reușit să facă atât cât n-au reușit toate guvernările precedente.
„Alegeri pe înțelesul tuturor” de la IPN: Codul de conduită reprezintă o convenție încheiată între concurenții electorali şi reprezentanţii mass-media, care reglementează normele de conduită ale concurenților electorali, ale participanților la referendum şi reprezentanţii mass-media implicați în procesul desfășurării şi reflectării campaniei electorale. Obiectivele principale ale Codului de conduită constau în desfășurarea unei campanii electorale corecte, în condiții de concurență egală, informarea obiectivă a alegătorilor asupra proceselor electorale, libera participare politică în campania electorală, respectarea demnității participanților în campania electorală, crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între semnatari în campania electorală.
Potrivit comentatorului politic Ion Tăbârță, anterior, întotdeauna au fost în jur de patru partide, care au reușit să acceadă în Parlament, partide cu șanse electorale, dar doritori erau mai mulți. Acum se constată că acest număr de doritori a scăzut, pentru că s-au înjumătățit și șansele electorale ale partidelor politice. În cadrul precedentului sistem electoral, de exemplu, un partid acumula 6%, care asigura trecerea pragului electoral. În baza acestor 6%, plus redistribuirea procentajului partidelor care nu au trecut pragul, partidul respectiv putea obține 8-9 mandate în Parlament. Or, acum aceste 6% aduc trei deputați, maximum patru. „Astfel, numărul deputaților aleși din partea partidelor se poate micșora în jumătate”, explică Ion Tăbârță.
Până pe 25 ianuarie, consiliile electorale ale circumscripțiilor electorale uninominale au înregistrat 246 de concurenți electorali, dintre care 25 sunt independenți. 107 dosare mai sunt în proces de examinare, urmând să fie pronunțate decizii în cel mult șapte zile din data depunerii. Perioada de depunere a cererilor pentru înregistrare în calitate de concurent electoral s-a încheiat joi, 24 ianuarie. În circumscripția națională și-au depus dosarele 15 partide, iar nouă dintre ele au fost deja înreg istrate.
Autoritățile Republicii Moldova trebuie să aibă o atitudine mai activă și să fie mai decisive față de solicitările către Federația Rusă de a executa hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care se referă la drepturile cetățenilor din regiunea transnistreană. Jurista și avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi a spus într-o conferință de presă la IPN că obligațiile Republicii Moldova nu se finalizează odată cu emiterea hotărârii de către CEDO în care s-a constatat că nu se face vinovată. Republica Moldova este responsabilă de implementarea hotărârii, deoarece răspunde de teritoriul dat prin prisma dreptului internațional, or regiunea din stânga Nistrului este parte a Republicii Moldova.
În 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 814 cereri împotriva Republicii Moldova, cu 7,4% mai multe comparativ cu anul 2017, când au fost depuse 758 de cereri. Republica Moldova este poziționată pe locul 11 din 47 de state după numărul de cereri care se află în proces de examinare la CEDO și pe locul cinci raportat la numărul de populație care se adresează la CEDO. Datele au fost prezentate într-o conferință de presă la IPN de către Centrul de Resurse Juridice (CJRM).
La sfârșitul lunii decembrie 2018, în topul băncilor de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național se situează BC Moldova-Agroindbank, aceasta fiind urmată BC Moldindconbank și BC Mobiasbancă. Topul este elaborat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup în urma aplicării metodologiei Clasamentului performanței bancare. Potrivit experților, cele trei bănci, preponderent, excelează la capitolul profitabilitate și indicatori de piață, revenindu-le circa 81% din profitul acumulat la nivel de sector și 62% din totalul activelor bancare.
Amănunte pe IPN!