La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---
Ghenadie Gâlcă, actor la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”: Republica Moldova este o ţară mică, dar care a reuşit să-şi păstreze o nuanţă de naturaleţe poate pentru că nu este prea tare „absorbită” de Uniunea Europeană.
Republica Moldova este ca o domnişoară care a venit de la ţară şi a înţeles, la un moment dat, că se află într-un oraş mare, nefiind pregătită deloc pentru urbe şi pentru provocările pe care poate să le întâlnească. Evident că este greu. Actorul Ghenadie Gâlcă speră că această „domnişoară”, la un moment dat, se va maturiza şi va învăţa din această experienţă, să nu o frângă tumultul şi vâltoarea acestei urbe.
Când a fost proclamată Independenţa, Ghenadie Gâlcă avea 11 ani. „Nu mi-aduc foarte bine aminte ce s-a întâmplat până la... Pot, ca o chestie hazlie, să spun că am fost şi pionier, poate o lună sau două, şi într-o zi am realizat că doar eu umblam cu cravata aia la gât. Când m-am apropiat de un coleg şi l-am întrebat unde îi este cravata, de ce nu o mai poartă, atunci el mi-a spus că deja gata, nu se mai poartă şi atunci am înţeles că s-a schimbat ceva”, ne-a spus actorul.
Independenţa este cea mai mare realizare de până acum a Republicii Moldova. Cu apropierea de Uniunea Europeană şirul realizărilor se încheie, crede actorul. „La capitolul eşecuri, aici ar fi mai multe, din păcate. În primul rând, ar fi faptul că noi nu ne-am definit care ar fi ideea naţională a statului nostru, a Republicii Moldova. Nu avem un gând comun care să ne definească ca naţiune”, susţine Ghenadie Gâlcă.
Faptul că poporul moldovenesc nu s-a determinat care este limba ţării, la fel, este o problemă. „Avem un imn al republicii dedicat limbii noastre şi nu ne-am putut clarifica până la urmă care este limba noastră. Astea ar fi marele întrebări la care ar trebui să răspundem în primul rând”, spune actorul.
Ghenadie Gâlcă nu a prins perioada de până la independenţă în teatru, dar din tot ce îi povestesc colegii de breaslă a înţeles că există o deschidere mult mai mare pentru acest domeniu. Totuşi, în opinia sa, acum actorii sunt doar aparent mai liberi în exprimare. Aparent pentru că şi în ziua de azi mai există un anumit soi de cenzură, poate chiar e şi mai perversă. Până în 1991 majoritatea artiştilor înţelegeau care este subtextul anumitor lucruri spuse în scenă. Or, acum suntem o societatea cu mult mai divizată şi din această cauză nuanţele prind diferit contur şi în funcţie de cine este la putere, lucrurile cumva deviază.
Spectatorii, în opinia actorului, se împart în două categorii – spectatorii care vin după distracţie şi spectatorii care vin din necesitate. Primii vin pentru că să uite de anumite probleme personale, de ordin politic, social care se întâmplă în ţară. Cealaltă parte simte că aici se discută anumite teme şi vin să participe la momentul artistic al acelui spectacol, care le oferă o satisfacţie sufletească.
Potrivit actorului, unii oameni din Moldova au rămas dependenţi de nostalgia după fosta Uniune Sovietică. „Dacă nu o să investim în continuare în educaţie, riscăm pentru foarte mult timp să fim aşa”, spune Ghenadie Gâlcă. În acest sens, actorul a adus un exemplu pozitiv, exemplul ţărilor baltice, care se descurcă mult mai bine pentru că şi-au asumat faptul că au fost în Uniunea Sovietică, dar au reuşit să meargă înainte şi atunci lucrul acesta este pozitiv. Gândesc în perspectivă, analizează în perspectivă şi de aceea reuşesc.
Ghenadie Gâlcă îşi doreşte ca generaţiile următoare să trăiască într-o ţară în care să nu existe întrebări fără răspunsuri. „Aş vedea Republica Moldova ca un stat mic, dar consolidat. Dacă e să vorbim de un ideal de ţară, probabil s-ar apropia mai mult de modelul estonian – oameni care şi-au asumat condiţia, au înţeles care sunt realizările, problemele ţării lor şi au încercat să găsească soluţii. Mi-aş dori să ajungem şi noi la aşa un gen de maturitate”, afirmă actorul.
În 10-15 ani Republica Moldova ar trebui să fie o ţară în care legea este lege pentru toţi, nu doar pentru o anumită pătură a societăţii, o ţară în care artiştii au ce spune prin ceea ce fac, o ţară în care copiii sunt crescuţi în siguranţă şi au parte de o educaţie corectă, o ţară în care bunicii şi părinţii noştri îşi au alături rudele fraţii, copiii, nepoţii.
---
Ghenadie Gâlcă a absolvit Universitatea de Stat a Artelor la specialitatea actor de teatru şi film. La Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” este din anul 2001.
Anastasia Rusu, IPN
Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Doru Curoşu, Igor Meriacre, Valeria Şeican, Ciprian Raeţchi, Andrei Năstase, Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie,Valeriu Matei, Eugen Doga, Dumitru Postovan, Petru Macovei, Tatiana Negruş, Maia Sandu, Viorel Soltan, Valentin Guţan, Gheorghe Erizanu, Mariana Onceanu-Hadârcă,Viorel Cibotaru, Victor Micu, Sergiu Prodan, Igor Dodon, Aureliu Batrînac, Alexandru Pleşca, Dionis Cenuşa, Kalman Mizsei, Petru Bodarev, Marian Lupu, Iulia Iabanji, Pavel Filip, Andrian Candu.