La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---
Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate: Republica Moldova este baştina mea, cu bune şi cu rele. Mă ţin aici oamenii dragi, locurile, memoriile, dar şi dorinţa de a dovedi că şi aici este posibilă civilizaţia. Îi doresc Republicii Moldova să fie populată de oameni fericiţi.
– În opinia dumneavoastră, care sunt cele mai mari realizări, dar şi cele mai mari eşecuri din acest sfert de veac în care Republica Moldova este stat independent? Ce greşeli credeţi că au făcut guvernările? Dar poporul?
– Cea mai mare realizare a fost că, în afara războiului de la Nistru, s-au evitat conflictele sângeroase ca modalitate de soluţionare a problemelor. Cel mai mare eşec ţine de faptul că, şi după 25 de ani de existenţă, statul este incapabil să-şi îndeplinească funcţiile de bază – să asigure respectarea drepturilor cetăţenilor săi, securitatea fizică şi economică a acestora, servicii educaţionale şi medicale de calitate, infrastructură elementară. În consecinţă, a crescut inegalitatea şi nivelul de sărăcie, iar o bună parte din populaţie şi-a pierdut speranţa în posibilitatea construirii unui viitor prosper acasă şi a ales să plece din ţară. De asemenea, statul în Republica Moldova serveşte o minoritate, în loc să servească majoritatea.
La capitolul deficienţelor guvernării sunt multe de spus. Dar principalul reproş este că practic nicio guvernare nu a gândit strategic, pe termen lung, iar rezultatele le resimţim acum. Principala greşeală a poporului este că a ales asemenea guvernări şi că nu s-a implicat suficient în controlul acestora.
– Cum aţi dori să arate ţara şi ce este de făcut pentru aceasta?
– Mi-aş dori ca Republica Moldova să fie o ţară în care să avem siguranţa că merită să ne construim un viitor acasă. Eu aş vrea să trăiesc într-o ţară în care impozitele pe care le plătesc nu merg în buzunarele unor şmecheri ajunşi la putere prin corupţie şi minciună, ci sunt folosite în mod echitabil şi cu chibzuinţă pentru creşterea standardelor de viaţă ale tuturor cetăţenilor. Îmi doresc să fac parte dintr-o societate educată, tolerantă, solidară, unită în jurul unor scopuri comune.
Guvernarea trebuie să realizeze voinţa populară şi să acţioneze în beneficiul cetăţenilor, al societăţii. Problemele noastre îşi au originea în dezbinarea pe interior. Nu am ştiut să ne alegem drumul şi să-l urmăm. Mulţi au ales „evadarea” individuală, plecând din ţară. E timpul să facem un efort colectiv pentru schimbare. Altfel, în curând nu va mai avea cine să o facă.
– Vedeţi viitorul Republicii Moldova în Uniunea Europeană? Aş vrea să ştiu şi opinia dumneavoastră vizavi de oportunitatea desfăşurării unui referendum în care cetăţenii să fie întrebaţi dacă îşi doresc aderarea ţării la UE.
– Da, îmi doresc ca Republica Moldova să devină membru al UE. Într-o lume a globalizării, cu numeroasele ei beneficii, dar şi provocări pe măsură, pentru o ţară mică este mai uşor să se dezvolte într-o comunitate de ţări care împărtăşesc aceleaşi valori şi care pot asigura standarde de viaţă înalte cetăţenilor lor. Uniunea Europeană a demonstrat în timp că ţările care i se alătură ajung să se dezvolte mult mai repede, ceea ce înseamnă condiţii de viaţă mai bune pentru locuitorii acestor ţări.
Ca să ajungem acolo, trebuie, în primul rând, să consolidăm sprijinul societăţii pentru parcursul european. Există o singură modalitate de a obţine acest lucru – să avem o guvernare cu adevărat pro-europeană, dar care demonstrează prin fapte ce înseamnă guvernare europeană: să lucreze în folosul societăţii. Doar atunci când cetăţenii acestei ţări vor fi satisfăcuţi de modul în care ţara este condusă, doar atunci vom putea creşte sprijinul pentru acest proiect. Atunci când o guvernare se autointitulează ca europeană, dar lucrează împotriva propriilor cetăţeni, deservind doar nişte grupuri de interese, efectul va fi invers.
Un referendum poate fi o opţiune în situaţia în care se asigură condiţiile necesare acestuia, în special eliminarea manipulării şi dezinformării prin intermediul presei controlate.
– În prag de alegeri prezidenţiale, sondajele arată că sunteţi unul dintre politicienii cu şanse mari. Ce aşteptări aveţi de la acest scrutin? Cum credeţi că vor influenţa viitorul ţării rezultatele acestor alegeri?
– Obiectivul nostru major este să câştigăm, împreună cu alte forţe politice autentic pro-europene, alegerile prezidenţiale, să spargem sistemul corupt şi anti-democratic, întreţinut de guvernarea actuală şi să iniţiem reabilitarea şi consolidarea instituţiilor statului, pentru ca acestea să servească toţi cetăţenii, aşa cum este prevăzut în Constituţie. Pierderea acestei oportunităţi va amâna şi mai mult schimbarea spre bine şi va face mai dificil procesul de recuperare a statului.
– Dacă un copil v-ar întreba de ce trebuie să se mândrească cu faptul că este cetăţean al Republicii Moldova, ce i-aţi răspunde?
– Un copil trebuie să se mândrească în primul rând cu părinţii săi, care sunt alături de el. Este foarte greu să explici sensul cetăţeniei unui copil părinţii căruia se află pe meleaguri străine, încercând să-i asigure o viaţă mai bună. Dacă vom reuşi să aducem părinţii acasă, copilul va fi găsi singur răspunsul.
– Cum aţi caracteriza moldovenii într-o discuţie cu un grup de străini care nu au avut ocazia să ne viziteze ţara?
– În primul rând, le-aş spune că Republica Moldova este o ţară cu natură superbă, de care, din păcate, nu prea avem grijă, dar care merită văzută. Moldovenii sunt diferiţi. O mare parte sunt muncitori, cu bun simţ şi modeşti, reuşind să păstreze aceste calităţi în pofida perioadei dificile de tranziţie în care se găseşte ţara de mai mult de două decenii. Din păcate, sunt şi moldoveni care cred că pot profita de munca altora, folosindu-se de faptul că instituţiile statului sunt încă slabe şi pot fi uşor corupte.
---
Maia Sandu are titlul de Master în administraţie publică, obţinut la Harvard Kennedy School of Government (SUA). Între 2010 şi 2012, a activat în calitate de consilier al directorului executiv la Banca Mondială, în Washington DC, SUA. Din iulie 2012 până în iulie 2015, a fost ministru al educaţiei în Republica Moldova. Partidul politic „Partidul Acţiune şi Solidaritate”, pe care îl conduce, a fost înregistrat în mai 2016.
Mariana Galben, IPN
Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Doru Curoşu, Igor Meriacre, Valeria Şeican, Ciprian Raeţchi, Andrei Năstase, Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie,Valeriu Matei, Eugen Doga, Dumitru Postovan, Petru Macovei, Tatiana Negruş, Maia Sandu, Viorel Soltan, Valentin Guţan, Gheorghe Erizanu, Mariana Onceanu-Hadârcă,Viorel Cibotaru, Victor Micu, Sergiu Prodan, Igor Dodon, Aureliu Batrînac, Alexandru Pleşca, Dionis Cenuşa, Kalman Mizsei, Petru Bodarev, Marian Lupu, Iulia Iabanji, Pavel Filip, Andrian Candu.
