Fondul Monetar Internațional apreciază înalt aportul guvernatorului Sergiu Cioclea la progresele Băncii Naționale a Moldovei. Aprecierea se conține într-un comunicat de presă, remis de Volodymyr Tulin, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova.
Însă demisia guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei este o noutate negativă pentru sectorul bancar. Guvernatorii nu se schimbă ca mănușile, este o funcție care durează mult timp. De această părere este expertul economic Viorel Gârbu, exprimată în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de a postul de televiziune TV8.
Iar expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța crede că cea mai mare problemă pentru guvernator l-a creat acel pachet așa-zis fiscal, dar care conține legea amnistiei. Probabil, există niște lucruri grele pe care guvernatorul Cioclea le-a considerat o lovitură puternică față de dânsul ca economist, spune expertul.
„Nimeni nu e uitat, nimic nu se uită”. Ministerul Finanțelor va aloca 1,4 milioane de lei din buget în vederea compensării averii confiscate sau naționalizate a victimelor reabilitate ale represiunilor politice. Compensațiile au fost stabilit pentru șase beneficiari, în baza deciziilor comisiilor speciale din raioanele Cahul, Criuleni, Ocnița, Strășeni, Cantemir și municipiul Chișinău. (1,4 mln : 6 = 233333 de lei. (Salariul lunar al unor directori de agenții din RM variază între 20 și 40 mii de lei – n.r.).
Deși cel mai mult este umilit omul de rând, Codul Administrativ, adoptat în luna iulie a acestui an și care urmează să intre în vigoare la 1 aprilie 2019, reprezintă o speranță pentru întreg sistemul judecătoresc, dar și pentru autoritățile statului că va fortifica statul de drept. Despre aceasta a vorbit ministrul justiției, Victoria Iftodi, la o conferință dedicată adoptării în premieră în Republica Moldova a unui asemenea document.
Autoritățile vor cu tot dinadinsul să iasă bine. Bugetul pentru organizarea alegerilor parlamentare din 24 februarie este estimat la circa 110,2 milioane de lei, iar pentru alegerile locale, care, de asemenea, se vor desfășura anul viitor, este estimat un buget de circa 140 de milioane de lei.
Întrebată de ce atât de multă îngrijorare, neliniște pe interior și pe exterior că aceste alegeri ar putea să fie periclitate , să nu fie suficient de libere, corecte și transparente, președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, admite că acestea ar putea reieși din faptul că a fost modificat sistemul electoral.
Despre aceste și alte îngrijorări s-a vorbit și la dezbaterea publică „Miza alegerilor libere și corecte. Cine le asigură, cine le respectă?”, care face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
Mai rău e că recentele analize arată că în cadrul administrațiilor publice locale sunt foarte frecvente abuzuri, excese de putere și decizii ilegale în urma cărora au de suferit comunitățile. Pe parcursul anului curent, ofițerii CNA au identificat atribuirea terenurilor în arendă fără licitații publice, stabilirea prețurilor de arendă sau de vânzare a terenurilor ce nu corespund celui reglementat, perfectarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire în lipsa documentelor obligatorii, perfectarea autorizațiilor de schimbare a destinațiilor construcțiilor și încăperilor în lipsa studiilor de fezabilitate. S-a mai constatat privatizarea încăperilor la preț diminuat, trucarea licitațiilor publice privind achiziția de bunuri și servicii, delapidarea mijloacelor financiare în procesul realizării lucrărilor de construcții și reparații.
Are, oare, vreo legătură aceasta cu cercetarea realizată de Consiliul Național al Tineretului din Moldova, care arată că locurile de muncă nu sunt atractive pentru tineri, aceștia fiind descurajați de salariile mici, motiv pentru care mulți dintre ei aleg să emigreze? Într-o conferință de presă la IPN, experta Centrului de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO), Mariana Iaţco, a afirmat că politicile statului privind orientarea și susținerea tinerilor pe piața muncii sunt puțin cunoscute în rândul tinerilor, acestea având un impact nesemnificativ. O mare parte dintre tineri au o pregătire profesională necorespunzătoare cerințelor pieței muncii.
Amănunte pe IPN!
