Parlamentul ales la 24 februarie se convoacă în ședință pe 21 martie, la ora 13.00.
Fostul polițist de frontieră, Gheorghe Petic, a fost condamnat, de prima instanță la trei ani și șase luni de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semi-închis, și amendat cu de 30 de mii de lei. Potrivit lui Adrian Cojocaru, avocatul lui Gheorghe Petic sentința este una neîntemeiată și o va ataca în instanța de apel. Potrivit avocatului, clientul său invocă probleme de sănătate.
Amnesty International Moldova cere Procuraturii Generale și Inspectoratului General de Poliție efectuarea unei investigații „privind alegațiile de aplicare excesivă a mijloacelor speciale și gazelor lacrimogene de către presupuse forțe de poliție, în cadrul protestelor pașnice de astăzi, 20 martie, din fața Judecătoriei Orhei” (în susínerea.lui Gheorghe Petic – n.r.) Poliția spune că legalitatea acțiunilor polițistului urmează a fi examinată de procuratura din Orhei și a solicitat organizatorilor de proteste să respecte prevederile legale și să nu mai recurgă la „provocări, agresiuni sau încercări de a împiedica activitatea polițiștilor”.
Sergiu Cebotari, fost șef-adjunct la „Poșta Moldovei”, a fost condamnat la opt la ani de închisoare pe mai multe capete de acuzare. În iunie 2017, Sergiu Cebotari declara că a sesizat organele de drept despre schemele de contrabandă cu anabolizante, însă până la urmă a ajuns să fie el persecutat, fiind arestat chiar în timpul ce mergea spre Parlament să prezinte probele. Potrivit lui, „contrabanda cu anabolizante este protejată de către directorul întreprinderii „Poșta Moldovei”, care, la rândul său, este protejat de către PDM”. Acesta mai spunea că deține probe, dar nu le poate prezenta organelor de drept, pentru că vor fi distruse.
Blocul electoral ACUM Platforma DA și PAS îndeamnă cetățenii să iasă joi, 21 martie, la o acțiune de protest. Formațiunea menționează că „îndemnul vine în contextul condamnării la ani grei de pușcărie în baza unor dosare fabricate a lui Gheorghe Petic și Sergiu Cebotari, activiști ai Platformei DA”. Blocului ACUM spune că aceste condamnări „reprezintă sfârșitul justiției și democrației în Republica Moldova”. „Este mesajul foarte clar al regimului Plahotniuc-Dodon către întreaga societate – jocurile de-a democrația s-au terminat, oricine se va opune puterii oligarhice va păți la fel. Folosirea gazelor lacrimogene împotriva susținătorilor deținutului politic Gheorghe Petic în fața Judecătoriei Orhei, în cele mai urâte tradiții ale unui regim dictatorial, este cea mai grăitoare dovadă în acest sens”, se precizează în comunicat.
Atacurile la adresa reprezentanților societății civile au devenit tot mai frecvente, încercându-se intimidarea organizațiilor non-guvernamentale și descurajarea activităților pe care le desfășoară. Reprezentanții mai multor ONG-uri au venit într-o conferință de presă la IPN cu un mesaj public de solidarizare. Reprezentanții sectorului asociativ susține că societatea civilă este un partener care trebuie implicat în procesul decizional, pentru că doar astfel se poate contribui la dezvoltarea țării.
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Președintele Institutului pentru Inițiative Strategice Andrei Popov a declarat că Rusia a jucat un rol în campania electorală, clar și categoric, susținând un singur candidat – Igor Dodon, care este liderul de facto al socialiștilor. Potrivit lui, în mod foarte ilogic, șeful statului, la nici o săptămână de la consumarea alegerilor, a plecat la Moscova. „Maniera i-a fost chiar penibilă. De fapt, eu cred că el a fost convocat. Pentru ce? Eu cred că pentru a discuta cu factorii de decizie din Rusia atât rezultatul obținut de PSRM, cât și opțiunile pe care acest partid le are. Iată aceasta este o supoziție a mea, dar eu cred că este foarte plauzibilă. Noi putem deja lega anumite puncte și mie mi se pare că Moscova nu este încântată de ceea ce vede ea în realizarea planului A, care, în opinia mea, este plan A atât pentru Vlad Plahotniuc, cât și pentru Igor Dodon”, opinează fostul viceministru.
Situația în care s-au pomenit formațiunile politice care au acces în Parlament este una deloc ușoară. Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, Igor Boțan, consideră că actualmente toate formațiunile sunt într-o situație complicată. Potrivit lui, faptul că blocul ACUM a fost „curtat” și de PDM, și de PSRM reprezintă un joc pe care blocul l-a jucat corect. Totodată, Igor Boțan consideră că nu există nicio problemă pentru formarea unei coaliții dintre democrați și socialiști. În opinia lui, singura problemă a PSRM într-o discuție cu PDM este faptul că nu este pe poziție egală cu democrații, care deja deține puterea în stat prin faptul că are influență asupra autorităților de drept și de reglementare.
Mesajul transmis de înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate al UE, Federica Mogherini, potrivit căruia UE va urmări îndeaproape formarea noului Guvern de la Chișinău și programul pe care acest executiv îl va pune în aplicare, este unul foarte echilibrat și seamănă cu o resemnare din partea partenerilor externi. Expertul în politici publice Ștefan Gligor consideră că discursul UE unul steril, foarte rezervat și echilibrat. „El nu este unul deosebit, el nu este la fel de ofensiv precum erau declarațiile și rezoluțiile Parlamentului European, inclusiv privind acordarea asistenței macrofinanciare unde s-au spus foarte clar niște lucruri în contextul reformei electorale”, spune Ștefan Gligor. În opinia lui, limbajul UE este foarte echilibrat pentru că opoziția din Republica Moldova este acea entitate de la care s-a așteptat să adopte anumite acțiuni.
Un grup de activiști civici, combatanți ai războiului de la Nistru, dar și alți cetățeni, anunță că vor constitui, la data de 24 martie, Congresul Cetățenilor Români – „o platformă civică, apolitică, menită să realizeze o legătură mai strânsă dintre societatea civilă românească din Republica Moldova și autoritățile din România”. Potrivit lui Constantin Lazăr, președintele Asociației „Inițiativa cetățenilor români din Republica Moldova”, Congresul Cetățenilor Români va fi o platformă deschisă tuturor cetățenilor din Republica Moldova, indiferent de apartenența etnică, iar această structură va lucra pentru a găsi soluții pentru problemele cu care se confruntă cetățenii români din Moldova, fără a discrimina minoritățile etnice.
Amănunte pe IPN!
