Premierul Pavel Filip a avut ultima întrevedere cu James Pettit, de rămas bun pentru ambasadorul SUA în Republica Moldova. Cu această ocazie, premierul a reiterat obiectivul realizării în continuare a programului de guvernare fundamentat pe Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Prim-ministrul a apreciat înalt activitatea ambasadorului și a subliniat că suportul Statelor Unite ale Americii, acordat în mod constant Moldovei, a fost resimțit în diverse domenii prin acțiuni și inițiative concrete. The best wishes, remember Moldova, Ambassador!
Negreșit, și Andrian Candu va reuși să-și ia rămas bun de la ambasador, chiar dacă în prezent, conchidem dintr-un comunicat al Parlamentului, speakerul și-a luat concediu și a plecat pe bani extrabugetari în SUA. În calitate de vicepreședinte al PDM, el s-a întâlnit cu Wess Mitchell, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice. În lipsa unei reacții din partea Biroului pentru relații europene și eurasiatice al Departamentului de stat, referitor la vizita vicepreședintelui PDM în SUA, cităm din comunicatul amintit că „părțile au accentuat importanța alegerilor parlamentare din 2019 în conformitate cu standardele și principiile democratice internaționale în domeniul electoral”.
Aflat pe undă electorală, partidul Democrat din Moldova pregătește opinia publică pentru o posibilă coaliție cu Partidul Socialiștilor și Partidul Șor în viitorul Parlament, consideră vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu. După ce a sugrumat PLDM-ul și a alungat PL-ul de la guvernare, PDM a făcut acțiuni care nu se pliază pe mesajul integrării europene: arestări sumare, schimbarea sistemului electoral în dezacord cu Comisia de la Veneția, invalidarea alegerilor de la Chișinău, expulzarea cetățenilor turci, cetățenie pentru bani. Aceste acțiuni, potrivit liberalului, nu au plăcut nici cetățeanului Republicii Moldova, nici nu au putut fi „vândute” partenerilor de dezvoltare.
La rândul lor, experții IPN examinează decizia șefului statului de a se proclama agent electoral activ al PSRM și de a lua taurul de coarne, țintind exact în problema existențială a țării – reglementarea transnistreană, adică – reintegrarea țării: „După alegerile parlamentare vom discuta scenarii concrete, dar orice formă de reintegrare va fi discutată în cadrul unui referendum”.
Deci, după aceste și alte promosiuni, în cazul victoriei din februarie 2019, PSRM are de organizat trei referendumuri – două constituționale și unul consultativ: 1) privind reintegrarea țării; 2) privind republica prezidențială; și 3) privind denunțarea Acordului de Asociere cu UE pentru aderarea la UEE. Problema e că primul, oricare ar fi, va influiența celelalte rezultate! O soluție ar fi ca toate cele trei referendumuri anunțate de șeful statului și de PSRM să fie organizate într-o singură zi, altfel se întind pe tot, eventual, mandatul de guvernare. Dar aici intervine experiența anului 2017, când șeful statului a încercat să organizeze patru (!) referendumuri într-o singură zi, iar Curtea Constituțională nu i-a permis să facă un melanj din ele.
E bine că numărul copiilor nevaccinați este în descreștere. Pe parcursul unei săptămâni, numărul elevilor bolnavi de rujeolă s-a micșorat de la 84 la trei. Situația privind rujeola a fost raportată în cadrul unor audieri organizate de către comisa parlamentară protecție socială, sănătate și familie. S-a constatat că în Republica Moldova este nevoie de o campanie de informare a populației despre necesitatea vaccinării copiilor și despre riscul campaniilor anti-vaccinare. Cadrul legislativ național ar urma să fie înăsprit, prin introducerea sancțiunilor pentru părinții care refuză să-și vaccineze copiii.
Cât privește situația cu pesta porcină africană, ea devine tot mai alarmantă. Purtători ai virusului sunt nu doar mistreții, dar și furajele infestate. În doar zece zile, au fost înregistrate 17 focare de pestă porcină. În legătură cu situația complicată, miercuri, 19 septembrie, la Guvern a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale.
Opinia publică continuă să fie deranjată de expulzarea celor șapte profesori turci ai Liceului Teoretic „Orizont”. Timp de 25 de ani de la înființare, în liceu a dominat pacea, susțin profesorii și reprezentanții Comitetului Părintesc al instituției de învățământ. Aceștia solicită ca profesorilor turci care mai rămân să activeze în cadrul liceului să le fie acordat azil politic și statut de refugiat.
Cei șapte profesori turci ai Liceului Teoretic „Orizont”, expulzați pe 6 septembrie în Turcia, ar fi fost plasați în penitenciare diferite și nu toți au avocați. Cel puțin unul dintre ei ar fi suferit o fractură la cot, însă despre condițiile în care sunt deținuți nu se cunoaște nimic. Despre aceasta a relatat, în cadrul unei conferințe de presă la IPN, Galina Tufekci, soția directorului filialei din Ceadâr-Lunga, care, la fel, a fost expulzat în Turcia.
Amănunte pe IPN!