În cei 8 ani de aflare în cadrul Parteneriatului Estic, politicul moldovenesc s-a maturizat și diversificat. Opoziția extra-parlamentară a devenit mai puternică decât cea parlamentară, iar societatea civilă mai credibilă acasă și la Bruxelles decât guvernele pro-europene, scrie Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Parteneriatul Estic, și mai exact Acordul de Asociere cu UE, în vigoare în Moldova din iulie 2016, au creat un cadru legal și politic suficient de rezistent pentru a accelera dezvăluirea cazurilor de corupție, accentuează politologul.
În opinia lui, treptat, a devenit clar că țara este guvernată de grupuri oligarhice, care, ocolind principiile de separarea a puterilor în stat, au suspendat o bună parte din autonomia instituțiilor în luarea deciziilor (procuratura, organul anti-corupție etc.).
Dionis Cenușa punctează că în cele din urmă ciocnirile dintre oligarhi s-au soldat cu monopolizarea puterii politice de către Democrații lui Vladimir Plahotniuc, care a devenit conducătorul de facto al țării.
UE este criticată pentru că ar fi facilitat menținerea la putere a forțelor așa-zis pro-europene, care au fraudat țara în proporții necunoscute până în 2009, comentează politologul.
În realitate, consideră el, forțele politice din Moldova, cu sau fără UE, au fost mereu suspectate de lipsă de integritate și înclinație spre corupție.
Astfel, UE a devenit o victimă a circumstanțelor și a retoricii pro-europene a Chișinăului, la fel ca și societatea civilă și populația, fiind neputincioasă în prevenirea ingineriilor politice ale guvernelor de după 2009, opinează Dionis Cenușă.
El este de părerea că criticile și nemulțumirea față de reacția tardivă a UE au încurajat-o pe cea din urmă să-și revizuiască atitudinea. În consecință, dialogul cu Chișinăul a fost inundat cu demersuri favorabile introducerii unor condiționalități cât mai sofisticate, inclusiv de natură politică. Promovarea condiționalităților de către UE se datorează la fel rolului societății civile în procesul de reformă, asigurat de Acordul de Asociere.
Pe final, politologul avertizează că Moldova este în fața unor riscuri și incertitudini legate de traiectoria țării după 2018, influența reală a Rusiei asupra președintelui Igor Dodon și capacitatea de mobilizare a populației în vederea apărării vectorului european în cazul preluării puterii de către forțele pro-ruse.
