Op-Ed
	Partidul Democrat este tentat să exploateze din nou factorul rusesc pentru a modela atitudini mai favorabile la Bruxelles, de această dată însă prin relansarea unui dialog cu Rusia...
Dionis Cenuşa

Contestarea oricărei responsabilități a autorităților moldovenești pentru amânarea asistenței macrofinanciare nu încetează. Din contra, aceasta capătă noi forme și se răspândește spre zonele rurale, prin intermediul consiliilor raionale și al primăriilor controlate de către Partidul Democrat. Astfel, președinții a 28 de consilii raionale (87% din totalul de 32 consilii raionale) și 713 primari au semnat demersuri prin care condamnă decizia UE de a nu aloca prima tranșă a asistenței macro-financiare (Unimedia, 18 Iulie 2018).

Demersul aleșilor locali, inspirat din natura reacțiilor inițiale ale liderilor PDM, indică asupra faptului că guvernarea este pregătită să riposteze, chiar dacă prin reacțiile anti-europene este în stare să afecteze imaginea UE în țară. În primul rând, recurgând la intervenția aleșilor locali, guvernarea denotă că a fost deranjată serios de rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2018 și mesajele aspre ale instituțiilor europene, soldate cu amânarea asistenței macro-financiare (IPN, 9 Iulie 2018). În al doilea rând, demersul organizat al liderilor consiliilor raioanele este folosit pentru a contracara extinderea spiritului protestatar în societate și respectiv în teritoriu. În al treilea rând, prin acest intermediu, PDM popularizează ideea că vina pentru blocarea asistenței europene îi revine în totalitate opoziției extra-parlamentare și partenerilor săi în Parlamentul European. Totodată, aceasta mișcă centrul atenției de la invalidarea alegerilor din Chișinău spre neacordarea asistenței europene, potrivit PDM, provocată de opoziția moldovenească. În al patrulea rând, prin vocea aleșilor locali, partidul de la guvernare învinuiește lipsa finanțării de la UE de eventuala nerealizare a unor proiecte în teritoriu. Respectivul argument culpabilizează opoziția nu pur și simplu pentru amânarea asistenței europene, ci pentru că ar fi acționat împotriva bunăstării cetățenilor defavorizați. Prin coincidență sau nu, dar demersul critic al aleșilor locali, a avut loc la o mică distanță de inițiativa legislativă a PDM, adoptată în două lecturi în Parlament, privind majorarea salariilor autorităților publice locale.

Anunțul recent despre abandonarea ideii de a expedia solicitarea de aderare la UE până la alegerile parlamentare inițial preconizate pentru 2018, promisă de spicherul Andrian Candu în 2017 (Agora, 5 Iulie 2017), confirmă faptul că dialogul cu UE se află într-o criză. Parțial, din cauza tensionării dialogului cu Bruxelles-ul, sporește concentrarea guvernării pe acțiuni populiste (locuințe pentru categorii sociale vulnerabile, majorarea salariilor pentru primari etc.). De fapt, pe lângă conotația lor electorală, acestea vin să compenseze slăbirea legitimității actualei puteri, construită pe prezumția că relațiile cu UE avansează.  

Pe lângă recurgerea la populism electoral, Democrații au semnalizat că ar dori o resetare a relațiilor cu Rusia, după ce viceprim-ministrul rus Dmitri Kozak a devenit noul reprezentant special al Moscovei responsabil de relațiile economice cu Moldova (12 Iulie 2018). Brusc, în pofida luptei cu propaganda rusească  și a intensificării cererii de retragere a forțelor ruse din regiunea transnistreană în cadrul ONU, liderii PDM manifestă un interes pentru a îmbunătăți dialogul cu autoritățile ruse (Publika, 19 Iulie 2018). Prin asemenea deschidere față de Kozak, care în 2003 propunea federalizarea Moldovei, guvernarea pare să speculeze, în mod subtil, cu ideea că reorientarea spre Est nu este ceva cu totul imposibil. Astfel, guvernarea vrea să întărească temerile instituțiilor de la Bruxelles legate de posibilitatea revizuirii vectorului extern al țării. Deși cu șanse mici de succes, dar PDM verifică dacă aceasta poate contribui la înmuierea poziției UE față de regresele democratice din Moldova.

Poziția UE rămâne neschimbată

Niciunul din argumentele și tacticile folosite de către guvernarea de la Chișinău nu a avut efecte asupra instituțiilor europene. UE a amânat prima tranșă a asistenței macro-financiare și insistă pe „soluționarea problemei invalidării alegerilor din Chișinău” (Europa Liberă, 16 Iulie 2018). De asemenea, partea europeană accentuează importanța modului în care vor fi derulate alegerile parlamentare, folosind amânarea asistenței financiare ca platformă pentru a condiționa o desfășurare mai bună a scrutinului.

Deocamdată, unicul lucru major reușit de către guvernare este nerăspândirea blocării asistenței UE asupra suportului bugetar direct nerambursabil, din care sunt desfășurate circa 140 de proiecte și programe din Moldova.

Ultimele sondaje arată că popularitatea vectorului european se menține la cote ridicate, dar acestea nu măsoară impactul negativ al campaniei de denigrare cu care PDM și mass-media afiliată lui au țintit în UE, în mod special în Parlamentul European. Prin urmare, nu poate fi exclusă o ușoară echilibrare a simpatiilor între UE și Uniunea Economică Euroasiatică, vizibilă în prima jumătate a anului 2017. (Vezi Tabelul de mai jos)

Tabel. Simpatiile geopolitice ale populației, %

Sursa: IRI.org

Factorul rusesc, valorificat altfel

După luni intense de antagonizare cu Rusia, inclusiv revenirea la subiectul retragerii forțelor ruse de pe teritoriul moldovenesc (IPN, 2 Iulie 2018), guvernarea lasă de înțeles că vrea să dialogheze din nou cu autoritățile ruse. Numirea lui Dmitri Kozak responsabil pentru dosarul moldovenesc constituie prilejul folosit de către liderii PDM pentru a informa publicul de acasă, precum și partenerii europeni, că dialogul cu Rusia poate fi restabilit.

Asemenea mesaje nu pot fi considerate întâmplătoare, având în vedere limbajul aspru al Bruxelles-ul vizavi de criza politică din Moldova. Mai mult ca atât, guvernarea și-a manifestat mereu disponibilitatea de a folosi Rusia ca pe o sursă de exploatare a temerilor occidentale.

Prezența factorului rusesc în scenariile post-electorale la fel intensifică atenția față de orice indiciu care ar demonstra că vectorul european poate fi pus în pericol. Această preocupare este exploatată de către PDM, care deja a avut episoade de conlucrare cu forțele pro-ruse (cum ar fi, pentru schimbarea sistemului electoral). Din acest punct de vedere, anunțul despre reluarea dialogului moldo-rus poate fi interpretat ca pe o formă de presiune proaspătă asupra UE menită să schimbe atitudinea negativă a acesteia vizavi de criza politică din Moldova.

În asemenea circumstanțe, chiar și o dezmorțire neesențială a contactelor între Moscova și guvernarea de la Chișinău poate spori neîncrederea UE față de autoritățile moldovenești. Astfel, Rusia mărește probabilitatea formării unei coaliții de guvernare cu o politică externă cel puțin multi-vectorială, dacă nu pro-rusă, după viitoarele alegeri parlamentare.

În loc de concluzii …

Autoritățile moldovenești demonstrează că sunt concentrate pe rezultatele alegerilor parlamentare mai mult decât pe respectarea neselectivă a angajamentelor față de partenerii europeni. Răspândirea informației eronate despre blocarea asistenței macro-financiare a UE prin intermediul aleșilor locali, afiliați politic cu PDM, confirmă nepăsarea guvernării față de imaginea UE în țară, în special în regiunile rurale.

UE își păstrează poziția critică față de involuțiile democratice din Moldova și se limitează strict la blocarea asistenței macro-financiare. Prin urmare, Bruxelles-ul preferă să nu atingă deloc subiectul sprijinului bugetar direct, în baza căruia sunt derulate diverse proiecte ce vizează îmbunătățirea condițiilor de viață a moldovenilor.

Odată cu transmiterea dosarului moldovenesc către Dmitri Kozak guvernarea de la Chișinău a făcut aluzii că ar putea reduce din intensitatea antagonismelor în raport cu Rusia. Aceasta indică asupra faptului că PDM este tentat să exploateze din nou factorul rusesc pentru a modela atitudini mai favorabile la Bruxelles, de această dată însă prin relansarea unui dialog cu Rusia.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.