|
|
|
Suspendarea asistenței bugetare se numără printre cele mai robuste reacții pe care UE o poate avea, repetând practic situația din 2015, când pentru prima dată asistența europeană destinată Moldovei a fost înghețată...
|
Dionis Cenuşa |
|
Autoritățile moldovenești au îndeplinit toate procedurile de invalidare a alegerilor locale noi pentru primăria Chișinăului, în care a ieșit câștigător reprezentantul opoziției extra-parlamentare, Andrei Năstase. Punctul final, la nivel procedural, îl constituie decizia Comisiei Electorale Centrale prin care alegerile au fost declarate nule (29 iunie 2018). În consecință, capitala Moldovei a rămas fără primar cu mandat deplin până la alegerile locale ordinare în prima jumătate a anului 2019. Circa 240 mii de voturi (aprox. 40% din votanții capitalei) și 14 milioane MDL, cheltuiți pentru desfășurarea alegerilor în două tururi, au fost irosite în van. Invalidarea alegerilor a evidențiat în mod repetat o neîncredere masivă față de integritatea sistemului judecătoresc, acuzat de incompetență, servilism politic și respectiv corupție politică. Situația creată a sporit critica pe intern (opoziția, societatea civilă) și neîncrederea externă față de guvernarea, care continuă să se asocieze cu Occidentul, dar și a generat oportunități politice noi pentru revitalizarea opoziției extra-parlamentare.
Invalidarea alegerilor atinge apogeul interferenței în exercițiul democratic și alimentează îngrijorarea că democrația electorală din Moldova poate deveni totalmente disfuncțională. Randamentul participării populației la scrutine deja este în scădere (de la 67.5% în 2001 până la 57.2% în 2014, cu o înviorare în 2010 – 63.3%), iar introducerea votului mixt și anularea alegerilor pentru municipiul Chișinău poate amplifica absenteismul electoral. Votul mixt are un potențial enorm de a descuraja competiția politică, reprezentativitatea alegerilor și participarea la alegeri, din cauza celor 51 de circumscripții uninominale unde votul este preconizat într-un singur tur.
Cota ridicată a percepției corupției și politizarea sectorului public (instituții de stat, întreprinderi publice etc.) și a justiției la fel multiplică factorii ce alterează voința autentică a populației. Aceasta explică pe deplin reacția de condamnare din partea opoziției extra-parlamentare și mesajele critice venite din partea partenerilor externi, în particular din partea UE (UE, 27 Iunie 2018) și SUA (Departamentul de Stat al SUA, 28 Iunie 2018). Alături de independența justiției, modul arbitrar de interpretare a legii a constituit de fapt nucleul îngrijorărilor externe, deoarece diminuează drastic încrederea publicului în principiul de egalitate în fața legii (statul de drept). Mai mult ca atât, decizia de invalidare a alegerilor pune bazele unui precedent grav pentru viitoarele exerciții electorale din Moldova, începând cu alegerile de la finele lui 2018.
Poziția guvernării și cei „doi vinovați”
În condițiile în care toate acuzațiile interne și externe au fost direcționate către partidul de la guvernare, cel din urmă neagă exercitarea oricărei influențe asupra justiției. Principalul argument al Partidului Democrat este că nu câștigă nimic din criza politică generată de invalidarea alegerilor din Chișinău. Până acum, reprezentanții guvernării au transferat toată responsabilitatea pe: 1) legislația electorală în vigoare, care ar fi insuficient de specifică (de exemplu, definiția „agitației electorale”) cauzând în consecință interpretări care permit „derapaje de la procesul electoral” (Gov.md, 29 Iulie 2018); și, 2) rețelele de socializare (Facebook) ce necesită a fi reglementate pentru că ar avea capacitatea de a influența comportamentul votanților și respectiv rezultatele alegerilor (Unimedia, 21 Iunie și 29 iunie 2018).
Până acum (1 iulie 2018), Partidul Democrat nu a publicat nicio reacție de dezmințire contra acuzațiilor despre rolul său în invalidarea alegerilor din Chișinău. Pe de o parte, guvernarea a evitat răspândirea acuzațiilor în mediile pe care le controlează, unde există un deficit acut de informație cu privire la protestele organizate de opoziție. Pe de altă parte, Democrații au lansat în spațiul public, dominat de către opoziție, declarații despre iraționalitatea învinuirilor anti-guvernamentale și necesitatea ajustării legislației pentru a împiedica repetarea cazului de invalidare a alegerilor.
Folosind decizia instanței din 19 iunie 2018, care legitimează interdicția de a chema la vot prin intermediul Facebook în ziua alegerilor, diverși exponenți ai PDM și-au exprimat interesul pentru inițiativa de a reglementa rețelele de socializare în perioada electorală (Sergiu Sîrbu- pe 21 iunie, Vlad Plahotniuc - pe 26 iunie, Andrian Candu și Pavel Filip – 29 iunie). În acest fel, pe lângă anularea voturilor exprimate democratic, invalidarea alegerilor mai poate servi ca și pretext pentru a restricționa folosirea rețelelor de socializare („dreptul la exprimare”), unde opoziția extra-parlamentară este mai populară atât decât Democrați, dar și decât Socialiști.
Logica guvernării poate fi decodificată prin examinarea riguroasă a interviului semnat de către liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc și publicat ziua următoare după decizia finală adoptată de către Curtea Supremă de Justiție (Timpul, 26 iunie 2018).
În primul rând, interviul indică că guvernarea vrea să construiască percepția că „invalidarea alegerilor” este rezultatul combinat al justiției și legislației, fără a fi insinuate ingerințe externe, ale căror urme să ducă la Rusia. Astfel, Democrații nu invocă deloc factorul rusesc, care anterior a fost văzut ca sursă potențială de ingerință în alegeri, precum și ca amenințare pentru securitatea informațională a țării (IPN, 11 Decembrie 2017). Cu toate acestea, acoperirea mediatică rezultată din Rezoluția ONU cu privire la retragerea completă și imediată a forțelor străine, adoptată pe 22 iunie, a țintit Rusia. Votul pe marginea acestei Rezoluții practic a coincis uluitor cu perioada examinării dosarului privind invalidarea alegerilor în instanțele superioare de judecată (Curtea de Apel – 21 iunie, Curtea Supremă – 25 iunie). Deci, oricum, factorul rusesc a fost exploatat, dar cu scopul de a distrage partenerii externi și parțial opinia publică din Moldova de la protestele inițiate de opoziția extra-parlamentară.
În al doilea rând, Vladimir Plahotniuc recunoaște că au fost adoptate măsuri alternative pentru a asigura că Moldova va primi asistența financiară din alte surse decât cele europene. Astfel, la doar 3 zile după interviu și în contextul anunțului făcut de UE despre amânarea asistenței macro-financiare (Europa Liberă, 27 Iunie 2018), FMI anunță despre acordarea unei noi tranșe de circa 34 milioane USD (FMI, 29 Iunie 2018). Așadar, putem deduce că în interiorul PDM erau prognozate cel puțin niște complicații în jurul alegerilor din capitală sau chiar decizia instanțelor de a nu confirma legalitatea alegerilor. Altfel, este inexplicabil de ce guvernarea a adoptat măsuri de precauție, totodată, afirmând că a îndeplinit primele 10 condiții pentru asistența macro-financiară a UE. Este important de reținut că autoritățile moldovenești au modificat bugetul pentru a spori alocările pentru Autoritatea Națională pentru Integritate, cerută de UE în urma Consiliului de Asociere din luna mai (IPN, 7 Mai 2018). La fel, UE era foarte aproape de a lua o decizie favorabilă pentru acordarea primei tranșe în iulie sau cel târziu pentru toamnă, înainte de alegerile parlamentare.
În al treilea rând, prin intermediul interviului, liderul PDM acuză indirect UE și alți actori de presiuni asupra guvernării de la Chișinău cu scopul de a valida alegerile. Totodată, a fost reiterată ideea că forțele externe, împreună cu opoziția, șantajează autoritățile moldovene cu (ne)acordarea asistenței și cu pedepsirea întregii țări pentru decizia instanțelor. În realitate, partenerii externi au cerut respectarea votului și voinței politice a cetățenilor. Solicitarea subtilă față de guvernare a fost de a înceta influențarea judecătorilor pentru că persistă o convingere solidă că toate instituțiile din Moldova, inclusiv justiția, sunt controlate de către partidul de la guvernare. Cu toate acestea, guvernarea a substituit asumarea propriei responsabilități pentru discreditarea sistemului judecătoresc cu formularea unor învinuiri de ingerință externă în procesele de luare a deciziei și respectiv în actele justiției moldovenești.
În al patrulea și în ultimul rând, liderul PDM evidențiază necesitatea evitării escaladării situației, care ar putea fi exploatată de către unele forțe din exterior, fără a se referi explicit la Rusia. Astfel, pe de o parte, aceasta denotă intenția clară a guvernării de a demobiliza protestele impulsionate de către forțele de opoziție. Testarea capacității opoziției de aduna cetățenii în jurul său și, totodată, epuizarea energiei opoziției înainte de alegeri, reprezintă unul din potențialele motive care ar explica motivația guvernării de a împinge instanțele în direcția invalidării alegerilor (IPN, 25 Iunie 2018). Pe de altă parte, liderul PDM transmite un mesaj foarte clar partenerilor europeni prin care dorește ca UE să contribuie la moderarea opoziției, determinată să transforme „invalidarea alegerilor” în mesajul-cheie al campaniei electorale pentru scrutinul din 2018.
Ce poate face Uniunea Europeană?
De la declarații politice foarte ascuțite, UE urmează să se miște în direcția unor acțiuni concrete în apărarea principiilor democratice și a statului de drept, incluse în Acordul de Asociere, care a împlinit 4 ani de la semnare. Deocamdată, Comisarul Johannes Hahn a precizat că au fost stopate procedurile pentru acordarea primei tranșe a asistenței macro-financiare (Europa Liberă, 27 Iunie 2018), fapt soldat cu anularea misiunii de evaluare a îndeplinirii condițiilor de către autoritățile moldovenești. Deși Bruxelles-ulul nu a solicitat acest lucru în mod expres, premierul Pavel Filip a cerut Ministerului Justiției să examineze de urgență legislația electorală pentru a identifica lacunele existente și a propune îmbunătățiri spre beneficiul viitoarelor scrutine (Gov.md, 29 iunie 2018).
Măsurile pe care UE le poate întreprinde vizavi de Moldova trebuie să se bazeze pe cel puțin trei raționamente. Primul derivă din necesitatea UE de a-și apăra și promova propriile valori, care numără statul de drept și democrația. Al doilea raționament reiese din interesul de a inspira opoziția extra-parlamentară și votanții pro-europeni, care așteaptă de la UE pași decisivi ce ar sancționa guvernarea pentru faptul că a contribuit direct sau latent la creșterea dependenței justiției față de politic. Al treilea ar fi pentru a demonstra că UE este capabilă să sancționeze regimurile oligarhice, antrenate în discursuri pro-UE, din toată regiunea pentru devierile de la principiile democratice, încorporate în Acordurile de Asociere.
Pentru început, UE trebuie să anunțe public despre faptul că asistența macro-financiară este amânată până la toamnă sau până după alegerile parlamentare, pe motivul nerespectării pre-condițiilor politice. Or, „invalidarea alegerilor” paralizează manifestarea sistemului multipartinic și degradează mediul democratic. Posibil, „invalidarea” nu ar fi avut loc, dacă UE nu ar fi tolerat votul mixt.
Următorul pas ar trebui să fie suspendarea asistenței bugetare, care spre deosebire de asistența macro-financiară este compusă în totalitate din granturi, adică bani care nu trebuie întorși. Deși aceasta ar putea pune în impas implementarea a cel puțin patru programe legate de reformele administrației publice și poliției, dezvoltarea regională și DCFTA, suspendarea asistenței este o măsură excepțională pentru o situație de criză. Banii netransferați pentru aceste programe ar putea fi acumulați în fonduri speciale, deschise pentru aplicații de proiecte din partea societății civile din Moldova.
Cel de-al treilea pas ar putea fi stabilirea unor condiții prioritare pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le adopte pentru ca asistența bugetară a UE să fie dezghețată. În acest sens, deja există precedentul anului 2015, când din cauza furtului din sistemul bancar, UE a decis suspendarea asistenței bugetare și a impus un set de condiții înainte ca ajutorul financiar să fie reluat (o asemenea propunere deja a fost lansată de către Forum Societății Civile a Parteneriatului Estic, 29 Iunie 2018). Din lista cerințelor prioritare trebuie să facă parte eliminarea votului mixt sau cel puțin introducerea turul doi în circumscripțiile uninominale și investigarea transparentă și efectivă a crimei din sistemul bancar.
Datorită banilor de la FMI, Democrații se simt în siguranță, dar pe lângă asistența macro-financiară pe care UE o poate acorda este vorba și de cea bugetară, a cărei lipsă va fi resimțită în activitățile Guvernului (Ministerul Economiei, Finanțelor etc.). Mai mult ca atât, suspendarea asistenței UE impune o nouă realitate în care poziția guvernării va fi fragilizată, în condițiile în care aceasta își alimentează legitimitatea sa din retorica pro-europeană. În fine, prin suspendarea asistenței bugetare, UE va consolida de fapt demersul opoziției extra-parlamentare, în timp ce PDM va intra în dizgrație, a cărei durată va depinde de îndeplinirea condițiilor înaintate.
În loc de concluzii…
Invalidarea alegerilor din Chișinău nu poate să fie tolerată de către UE, ale căror acțiuni trebuie să vizeze problemele din sistemul judecătoresc, care reprezintă o cauză și o consecință inclusiv a actualei guvernării. Altfel, UE va tolera în mod repetat o abatere de la principiile democratice, după cum s-a întâmplat în cazul votului mixt, introdus în 2017.
Suspendarea asistenței bugetare se numără printre cele mai robuste reacții pe care UE o poate avea, repetând practic situația din 2015, când pentru prima dată asistența europeană destinată Moldovei a fost înghețată.
Societatea civilă și opoziția extra-parlamentară din Moldova au așteptări sporite din partea UE, deoarece legitimitatea guvernării depinde de dialogul cu Bruxelles-ul. Poziția UE trebuie mereu să reflecte întocmai situația de criză politică în care se află țara după invalidarea alegerilor din capitală.
Dionis Cenușa este politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, absolvent al studiilor de masterat în Studii Politice Interdisciplinare la Colegiul Europei din Varșovia.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relațiile UE-Moldova, politica externă a UE și Rusia, migrația și securitatea energetică.
Urmărește-l pe Dionis Cenușa în
Twitter.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016