Decizia Curții Constituționale privind interimatul temporar repetat al funcției de președinte a deblocat un conflict politic între Președinția controlată de liderul neformal al Socialiștilor Igor Dodon și Guvern, controlat de către Democrații conduși de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Astfel, Curtea a reușit să se impună din nou drept jucător activ în spațiul politic, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru IPN.
Deși precedentul interimatului temporar al funcției de Președinte este periculos pentru viitoarele guvernări, acesta convine atât Democraților, cât și Socialiștilor. Astfel, Democrații găsesc o modalitate constituțională pentru a trece peste obstacolele procedurale dependente de președintele Dodon. Iar Socialiștii reușesc din nou să se victimizeze, relansând mesajele de mobilizare a populației într-un an electoral, explică Dionis Cenușa.
Anterior, amintește politologul, datorită Curții a fost introdus interimatul funcției de președinte în 2010, care a permis stoparea alegerilor anticipate, provocate în iulie 2009 și octombrie 2010 de imposibilitatea alegerii președintelui țării în Parlament. Adițional, Curtea a permis modificarea procedurii de alegere a președintelui, prevenind astfel alegeri noi și facilitând alegerea președintelui Nicolae Timofti în 2012.
O altă intervenție cu impact major a fost decizia Curții din martie 2016 de a restabili mecanismul de alegere directă a președintelui țării, scrie Dionis Cenușă.
Politologul precizează că, deși a fost exclusă definitiv posibilitatea declanșării unor alegeri anticipate, decizia Curții a redus presiunea politică din partea opoziției non-sistemice asupra Partidului Democraților, care din 2016 și-a extins monopolul politic asupra instituțiilor.
El consideră că relaționarea cu Curtea Constituțională le-a permis partidelor de la guvernare să compenseze propria lipsă de legitimitate și declin în sprijinul public. Forțele neparticipante la actul guvernării au căutat în Curte o instituție ce ar echilibra controlul Democraților asupra instituțiilor de stat, dar foarte rar au fost îndreptățite de către aceasta.
Deși este adevărat că Înalta Curte a fluidizat procesul politic, aceasta a perpetuat status-quo-ul politic, care în cele din urmă subminează fundamentele democratice ale țării, opinează Dionis Cenușa.
Concretizarea unor noi reguli de joc prin jurisprudența Curții a deschis „cutia pandorei” și a generat un exces de imprevizibilitate politică pentru durabilitatea guvernărilor posterioare, concluzionează politologul.
