Toate hotărârile tuturor curţilor constituţionale din lume au valenţe politice, iar Parlamentul Republicii Moldova este unica autoritate abilitată să opereze modificări în Constituţia ţării. Declaraţii în acest sens a făcut preşedintele Curţii Constituţionale a Moldovei, Alexandru Tănase, în interviul „Există deosebiri esenţiale între hotărârile CCM şi atitudinile politice”, oferit Agenţiei de presă IPN şi publicat luni, 14 martie. Preşedintele CCM se adresează în mod special criticilor care susţin că decizia Curţii din 4 martie 2016 privind alegerea şefului statului are valenţe politice, iar CCM şi-a adjudecat atribuţiile Parlamentului privind modificarea Constituţiei.
„Toate hotărârile tuturor curţilor constituţionale din lume au valenţe politice. Atât timp cât o curte constituţională poate modifica sau anula o lege care, de fapt, este o expresie a voinţei politice, orice decizie a sa are valenţe politice. Decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016 este criticată de acel cerc îngust de persoane care critică toate deciziile Curţii, indiferent care ar fi ele. Din reacţiile pe care le-am văzut, este evident că majoritatea au judecat această hotărâre exclusiv din perspectiva propriilor interese sau a preferinţelor politice. Or, raţiunile şi atitudinile politice se deosebesc de hotărârile Curţii Constituţionale prin faptul că primele nu au nevoie de argumente legale”, afirmă Alexandru Tănase.
El confirmă că Parlamentul poate modifica Constituţia, iar atribuţiile CCM ţin de verificarea constituţionalităţii legilor adoptate de Parlament. „Fără nicio îndoială că Parlamentul este cel care poate modifica Constituţia. Mai nou, după 2010, Curtea Constituţională a decis că, în anumite condiţii, modificarea Constituţiei poate avea loc şi prin referendum. Curtea Constituţională nu are asemenea competenţe, de altfel nici nu văd cum ar face acest lucru. În acelaşi timp, Curtea Constituţională este unica autoritate abilitată de Constituţie să verifice constituţionalitatea legilor adoptate de Parlament, inclusiv a legilor de modificare a Constituţiei”, precizează preşedintele CCM.
În acest context, Constituţia nu poate fi modificată fără avizul Curţii Constituţionale sau cu depăşirea sau ignorarea acestui aviz. „Anume din aceste considerente, legiuitorul constituant a stabilit la articolul 141 că proiectele de legi constituţionale pot fi prezentate Parlamentului doar cu avizul Curţii Constituţionale. Prin urmare, Curtea Constituţională este singura autoritate constituţională care are dreptul să verifice respectarea avizelor sale şi să invalideze legile care sunt adoptate de Parlament cu încălcarea acestor avize. Chiar dacă, în consecinţă, invalidarea unei legi de modificare a Constituţiei conduce implicit la eliminarea din Legea Supremă a unui text introdus prin fraudă constituţională, această procedură nicidecum nu poate fi considerată o modificare a Constituţiei. În esenţă, este o problemă juridică destul de simplă, chiar dacă impactul este unul destul de mare” a spus în interviul pentru IPN preşedintele CCM, Alexandru Tănase.
Prin decizia sa din 4 martie 2016, CCM a declarat neconstituţională modificarea Constituţiei acum 16 ani în ceea ce priveşte modalitatea de alegere a preşedintelui ţării cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi în Parlament. Motivul constă în faptul că CCM a avizat proiectul care prevede alegerea şefului statului cu majoritatea deputaţilor aleşi (51 de voturi din 101), iar deputaţii au modificat substanţial acest proiect, fără ca modificarea respectivă să fie avizată de CCM.
