Obiectivele noului program cu FMI

Noul program FMI pentru Republic Moldova prevede un şir de obiective pe termen mediu. Ţara s-a obligat să nu admită majorarea datoriei externe prin intermediul întreprinderilor de stat. În sensul îmbunătăţii gestionării entităţilor respective, a fost elaborat un proiect de lege privind întreprinderile de stat şi cele municipale, care se află în proces de examinare şi prin care se introduce obligativitatea auditului şi a raportării trimestriale la aceste companii. De asemenea, se prevede consolidarea capacităţilor ANRE, perfecţionarea metodologiilor de stabilire a tarifelor la resursele energetice.  Un angajament pe care şi l-a asumat Moldova faţă de FMI este să actualizeze Strategia de reducere a sărăciei şi să elaboreze noi instrumente de politici sociale de susţinere a categoriilor vulnerabile de populaţie în caz de majorare a tarifelor la resursele energetice şi alte utilităţi. Despre aceasta, într-o conferinţă de presă, a comunicat vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al economiei, transmite IPN

Programul prevede creşterea competitivităţii economiei naţionale, asigurarea unei stabilităţi economice şi bugetare, depăşirea vulnerabilităţii în sectoarele economice, obţinerea unor progrese în implementarea reformelor sectoriale şi strategiilor adoptate, în partea celei ce ţine de majorarea şi diversificare exporturilor, atragerea investiţiilor, reformarea politicilor economice şi comerciale ale statului.

Potrivit vicepremierului, o primă acţiune se referă la identificarea unui mecanism de acoperire a devierilor financiare sau a arieratelor acumulate de sectorul energetic în perioada 2012- 2015. Acestea doar la singură companie se ridică la 2 mlrd lei. Acest mecanism a fost convenit cu întreprinderile furnizoare de către regulatorul ANRE şi a intrat în vigoare. O altă acţiune ţine de majorarea tarifelor pentru energia termică în municipiul Chişinău, luând în consideraţie şi faptul că Banca Mondială are un program mare de investiţii în acest sector. Tarifele au fost majorate în octombrie cu 8,2%. Şi un al treilea angajament, care este de asemenea realizat, prevede publicarea acestor decizii. Ele sunt pe site-ul ANRE.

Pe domeniul bugetar fiscal un angajament este executarea garanţiilor emise de guvern pentru creditul de urgenţă acordat băncilor, a declarat ministrul finanţelor, Octavian Armaşu. „De asemenea, urmează să fie rectificată Legea bugetului de stat pentru 2016. Trebuia să facem şi nişte reduceri de cheltuieli, noi am redus deja circa 2,1 mlrd lei cheltuieli la bugetul public naţional. A ceste reduceri vizează anul curent. Pentru 2017 vom promova o lege a bugetului în conformitate cu înţelegerile noastre cu FMI. De altfel, nu am redus locuri muncă în acest an, am redus posturile vacante în sistemul public. Pe termen mediu ne-am propus să consolidăm veniturile la bugetul de stat, vom pune accentul pe consolidarea bazei de impozitare, eliminarea unor scutiri fiscale, precum şi consolidarea capacităţilor unor instituţii, în parte a Serviciului Fiscal de Stat” , a mai spus ministrul. Restructurarea sistemului de pensii este, de asemenea, un angajament pe termen mediu.

Circa 20 de măsuri din noul program al FMI sunt orientate spre restructurarea şi ameliorarea situaţiei în sectorul bancar. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea,  a grupat aceste măsuri în patru categorii. În prima au fost incluse măsurile menite să asigure stabilitate sistemului bancar pe termen mediu şi lung, excluzând neregularităţile depistate în perioada de diagnoză. Totodată, va fi în continuare îmbunătăţit felul în care băncile sunt gestionate, astfel ca managementul acestora să fie responsabil, iar acţionariatul unul transparent. „Va fi îmbunătăţit cadrul legislativ, anume acesta nu i-a permis BNM, la momentul necesar, să aibă pârghiile de intervenţie. Astăzi aceasta nu mai poate fi o scuză. BNM trebuie să fie o instituţie puternică şi independentă. Consolidarea independenţei BNM este unul din scopurile acestui program”, a subliniat guvernatorul. De asemenea  BNM s-a angajat să creeze un depozitar central, infrastructura financiară fiind menită să asigure drepturile de proprietate şi a exclude orice atac raider.

Prin Memorandum aprobat de FMI la 7 noiembrie anul curent, Republica Moldova a obţinut acces la o sumă totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere –  178,7 milioane de dolari sau 75% din cota Republicii Moldova la FMI.

Curtea de Conturi examinează în ședință online Raportul de audit al conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale și referendumului republican constituțional în anul 2024, Raportul de audit al conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru desfășurarea alegerilor parlamentare în anul 2025 și Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale încheiate la 31 decembrie 2025 /ccrm.md /ora 09:00/.

Consiliul Superior al Magistraturii se convoacă în ședință /CSM /ora 09:30/.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică se întrunește în ședință /ANRE /ora 10:00/.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, susțin o conferință de presă cu privire la stimulentele acordate în cadrul reformei administrației publice locale și prioritățile de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii localităților amalgamate /Casa Guvernului, intrarea din strada Bănulescu-Bodoni /ora 10:00/.

Ministrul sănătății, Alexandru Gasnaș, efectuează o vizită de lucru la Spitalul clinic Bălți, în cadrul căreia este lansat procesul de redresare managerială și prezentat noul director interimar al instituției /SC Bălți /ora 11:00/.

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ „COPYRIGHT” ȘI ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A PRODUCĂTORILOR DE FONOGRAME ȘI INTERPREȚI (ANPFI) organizează o conferință de presă cu genericul: „Circumstanțele privind tranzacția de împăcare încheiată între AO „MORA”, AGEPI și Ministerul Justiției” /Sala de conferințe a Agenției IPN, stradela Teatrului, 2/2, etajul 3, online pe FB.com/ipn.md, YouTube, Rlive.md /ora 12:00/.

Are loc evenimentul „Youth talk: tinerii schimbă lumea” în cadrul Zilelor Diasporei 2026 /Casa Guvernului, intrarea din strada Bănulescu-Bodoni /ora 13:00/.

Comisia Electorală Centrală se întrunește în ședință /CEC /ora 15:00/.

Este organizat evenimentul interactiv „Quiz Diaspora” în cadrul Zilelor Diasporei 2026 /Draft, strada pietonală Eugen Doga /ora 18:00/.

Ministra afacerilor externe a Republicii Letonia, Baiba Braže, efectuează o vizită de lucru în Republica Moldova /3-4 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Obiectivele noului program cu FMI

Noul program FMI pentru Republic Moldova prevede un şir de obiective pe termen mediu. Ţara s-a obligat să nu admită majorarea datoriei externe prin intermediul întreprinderilor de stat. În sensul îmbunătăţii gestionării entităţilor respective, a fost elaborat un proiect de lege privind întreprinderile de stat şi cele municipale, care se află în proces de examinare şi prin care se introduce obligativitatea auditului şi a raportării trimestriale la aceste companii. De asemenea, se prevede consolidarea capacităţilor ANRE, perfecţionarea metodologiilor de stabilire a tarifelor la resursele energetice.  Un angajament pe care şi l-a asumat Moldova faţă de FMI este să actualizeze Strategia de reducere a sărăciei şi să elaboreze noi instrumente de politici sociale de susţinere a categoriilor vulnerabile de populaţie în caz de majorare a tarifelor la resursele energetice şi alte utilităţi. Despre aceasta, într-o conferinţă de presă, a comunicat vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al economiei, transmite IPN

Programul prevede creşterea competitivităţii economiei naţionale, asigurarea unei stabilităţi economice şi bugetare, depăşirea vulnerabilităţii în sectoarele economice, obţinerea unor progrese în implementarea reformelor sectoriale şi strategiilor adoptate, în partea celei ce ţine de majorarea şi diversificare exporturilor, atragerea investiţiilor, reformarea politicilor economice şi comerciale ale statului.

Potrivit vicepremierului, o primă acţiune se referă la identificarea unui mecanism de acoperire a devierilor financiare sau a arieratelor acumulate de sectorul energetic în perioada 2012- 2015. Acestea doar la singură companie se ridică la 2 mlrd lei. Acest mecanism a fost convenit cu întreprinderile furnizoare de către regulatorul ANRE şi a intrat în vigoare. O altă acţiune ţine de majorarea tarifelor pentru energia termică în municipiul Chişinău, luând în consideraţie şi faptul că Banca Mondială are un program mare de investiţii în acest sector. Tarifele au fost majorate în octombrie cu 8,2%. Şi un al treilea angajament, care este de asemenea realizat, prevede publicarea acestor decizii. Ele sunt pe site-ul ANRE.

Pe domeniul bugetar fiscal un angajament este executarea garanţiilor emise de guvern pentru creditul de urgenţă acordat băncilor, a declarat ministrul finanţelor, Octavian Armaşu. „De asemenea, urmează să fie rectificată Legea bugetului de stat pentru 2016. Trebuia să facem şi nişte reduceri de cheltuieli, noi am redus deja circa 2,1 mlrd lei cheltuieli la bugetul public naţional. A ceste reduceri vizează anul curent. Pentru 2017 vom promova o lege a bugetului în conformitate cu înţelegerile noastre cu FMI. De altfel, nu am redus locuri muncă în acest an, am redus posturile vacante în sistemul public. Pe termen mediu ne-am propus să consolidăm veniturile la bugetul de stat, vom pune accentul pe consolidarea bazei de impozitare, eliminarea unor scutiri fiscale, precum şi consolidarea capacităţilor unor instituţii, în parte a Serviciului Fiscal de Stat” , a mai spus ministrul. Restructurarea sistemului de pensii este, de asemenea, un angajament pe termen mediu.

Circa 20 de măsuri din noul program al FMI sunt orientate spre restructurarea şi ameliorarea situaţiei în sectorul bancar. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea,  a grupat aceste măsuri în patru categorii. În prima au fost incluse măsurile menite să asigure stabilitate sistemului bancar pe termen mediu şi lung, excluzând neregularităţile depistate în perioada de diagnoză. Totodată, va fi în continuare îmbunătăţit felul în care băncile sunt gestionate, astfel ca managementul acestora să fie responsabil, iar acţionariatul unul transparent. „Va fi îmbunătăţit cadrul legislativ, anume acesta nu i-a permis BNM, la momentul necesar, să aibă pârghiile de intervenţie. Astăzi aceasta nu mai poate fi o scuză. BNM trebuie să fie o instituţie puternică şi independentă. Consolidarea independenţei BNM este unul din scopurile acestui program”, a subliniat guvernatorul. De asemenea  BNM s-a angajat să creeze un depozitar central, infrastructura financiară fiind menită să asigure drepturile de proprietate şi a exclude orice atac raider.

Prin Memorandum aprobat de FMI la 7 noiembrie anul curent, Republica Moldova a obţinut acces la o sumă totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere –  178,7 milioane de dolari sau 75% din cota Republicii Moldova la FMI.

Polițistul care ar fi întocmit un proces-verbal contravențional pe numele Ludmilei Vartic, la solicitarea soțului acesteia, a fost trimis în judecată. Potrivit Procuraturii Anticorupție, documentul ar fi fost emis și semnat electronic după decesul femeii, iar ulterior amenda ar fi fost achitată prin sistemul MPay, transmite IPN.

Potrivit procurorilor, polițistul, care activa în calitate de subofițer superior în cadrul Secției patrulare „Centru” a Inspectoratului Național de Securitate Publică, l-ar fi oprit în trafic pe soțul Ludmilei Vartic pe 3 martie 2026, după ce acesta nu ar fi respectat indicatoarele rutiere. Pentru a evita sancțiunea, bărbatul i-ar fi cerut ca procesul-verbal să fie întocmit pe numele soției sale.

Oamenii legii susțin că polițistul ar fi folosit datele personale oferite de soțul femeii și ar fi semnat documentul cu semnătura electronică de serviciu, iar ulterior bărbatul ar fi semnat procesul-verbal în locul soției sale, imitându-i semnătura. Ludmila Vartic fusese găsită decedată în dimineața aceleiași zile, înainte de întocmirea documentului.

Fostul polițist riscă o amendă cuprinsă între 47 500 și 75 000 de lei sau închisoare de la trei la șase ani.

Cazul privind moartea educatoarei Ludmila Vartic din Hâncești este investigat sub aspectul infracțiunii de violență în familie cu determinarea la suicid, după apariția unor informații despre posibile acte de violență domestică înaintea decesului. Inițial, singurul învinuit în dosar era soțul victimei, Dumitru Vartic, care pledează nevinovat. Ulterior, Procuratura a precizat că sunt investigate acțiunile mai multor persoane, iar ancheta vizează atât circumstanțele decesului, cât și evenimentele care l-au precedat.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025