Obiectivele noului program cu FMI

Noul program FMI pentru Republic Moldova prevede un şir de obiective pe termen mediu. Ţara s-a obligat să nu admită majorarea datoriei externe prin intermediul întreprinderilor de stat. În sensul îmbunătăţii gestionării entităţilor respective, a fost elaborat un proiect de lege privind întreprinderile de stat şi cele municipale, care se află în proces de examinare şi prin care se introduce obligativitatea auditului şi a raportării trimestriale la aceste companii. De asemenea, se prevede consolidarea capacităţilor ANRE, perfecţionarea metodologiilor de stabilire a tarifelor la resursele energetice.  Un angajament pe care şi l-a asumat Moldova faţă de FMI este să actualizeze Strategia de reducere a sărăciei şi să elaboreze noi instrumente de politici sociale de susţinere a categoriilor vulnerabile de populaţie în caz de majorare a tarifelor la resursele energetice şi alte utilităţi. Despre aceasta, într-o conferinţă de presă, a comunicat vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al economiei, transmite IPN

Programul prevede creşterea competitivităţii economiei naţionale, asigurarea unei stabilităţi economice şi bugetare, depăşirea vulnerabilităţii în sectoarele economice, obţinerea unor progrese în implementarea reformelor sectoriale şi strategiilor adoptate, în partea celei ce ţine de majorarea şi diversificare exporturilor, atragerea investiţiilor, reformarea politicilor economice şi comerciale ale statului.

Potrivit vicepremierului, o primă acţiune se referă la identificarea unui mecanism de acoperire a devierilor financiare sau a arieratelor acumulate de sectorul energetic în perioada 2012- 2015. Acestea doar la singură companie se ridică la 2 mlrd lei. Acest mecanism a fost convenit cu întreprinderile furnizoare de către regulatorul ANRE şi a intrat în vigoare. O altă acţiune ţine de majorarea tarifelor pentru energia termică în municipiul Chişinău, luând în consideraţie şi faptul că Banca Mondială are un program mare de investiţii în acest sector. Tarifele au fost majorate în octombrie cu 8,2%. Şi un al treilea angajament, care este de asemenea realizat, prevede publicarea acestor decizii. Ele sunt pe site-ul ANRE.

Pe domeniul bugetar fiscal un angajament este executarea garanţiilor emise de guvern pentru creditul de urgenţă acordat băncilor, a declarat ministrul finanţelor, Octavian Armaşu. „De asemenea, urmează să fie rectificată Legea bugetului de stat pentru 2016. Trebuia să facem şi nişte reduceri de cheltuieli, noi am redus deja circa 2,1 mlrd lei cheltuieli la bugetul public naţional. A ceste reduceri vizează anul curent. Pentru 2017 vom promova o lege a bugetului în conformitate cu înţelegerile noastre cu FMI. De altfel, nu am redus locuri muncă în acest an, am redus posturile vacante în sistemul public. Pe termen mediu ne-am propus să consolidăm veniturile la bugetul de stat, vom pune accentul pe consolidarea bazei de impozitare, eliminarea unor scutiri fiscale, precum şi consolidarea capacităţilor unor instituţii, în parte a Serviciului Fiscal de Stat” , a mai spus ministrul. Restructurarea sistemului de pensii este, de asemenea, un angajament pe termen mediu.

Circa 20 de măsuri din noul program al FMI sunt orientate spre restructurarea şi ameliorarea situaţiei în sectorul bancar. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea,  a grupat aceste măsuri în patru categorii. În prima au fost incluse măsurile menite să asigure stabilitate sistemului bancar pe termen mediu şi lung, excluzând neregularităţile depistate în perioada de diagnoză. Totodată, va fi în continuare îmbunătăţit felul în care băncile sunt gestionate, astfel ca managementul acestora să fie responsabil, iar acţionariatul unul transparent. „Va fi îmbunătăţit cadrul legislativ, anume acesta nu i-a permis BNM, la momentul necesar, să aibă pârghiile de intervenţie. Astăzi aceasta nu mai poate fi o scuză. BNM trebuie să fie o instituţie puternică şi independentă. Consolidarea independenţei BNM este unul din scopurile acestui program”, a subliniat guvernatorul. De asemenea  BNM s-a angajat să creeze un depozitar central, infrastructura financiară fiind menită să asigure drepturile de proprietate şi a exclude orice atac raider.

Prin Memorandum aprobat de FMI la 7 noiembrie anul curent, Republica Moldova a obţinut acces la o sumă totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere –  178,7 milioane de dolari sau 75% din cota Republicii Moldova la FMI.

Asociația Jurnaliștilor de Mediu organizează evenimentul „Școală veche – timpuri noi”, în cadrul unui program de granturi, parte a proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de asociația EcoContact /Satul Suhuluceni, raionul Telenești /ora 11:00/.

Seniorii din capitală sunt invitați la o nouă ediție a spectacolelor muzicale, desfășurate în cadrul Proiectului socio-cultural de weekend „Dialog între generații” (1-2 august) /Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” /ora 16:00/.

Continuă expoziția în câmp deschis TehAgroFest 2026 /Comuna Tohatin, extravilan, Drumul M14 /30 iulie – 1 august/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /1-2 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Obiectivele noului program cu FMI

Noul program FMI pentru Republic Moldova prevede un şir de obiective pe termen mediu. Ţara s-a obligat să nu admită majorarea datoriei externe prin intermediul întreprinderilor de stat. În sensul îmbunătăţii gestionării entităţilor respective, a fost elaborat un proiect de lege privind întreprinderile de stat şi cele municipale, care se află în proces de examinare şi prin care se introduce obligativitatea auditului şi a raportării trimestriale la aceste companii. De asemenea, se prevede consolidarea capacităţilor ANRE, perfecţionarea metodologiilor de stabilire a tarifelor la resursele energetice.  Un angajament pe care şi l-a asumat Moldova faţă de FMI este să actualizeze Strategia de reducere a sărăciei şi să elaboreze noi instrumente de politici sociale de susţinere a categoriilor vulnerabile de populaţie în caz de majorare a tarifelor la resursele energetice şi alte utilităţi. Despre aceasta, într-o conferinţă de presă, a comunicat vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al economiei, transmite IPN

Programul prevede creşterea competitivităţii economiei naţionale, asigurarea unei stabilităţi economice şi bugetare, depăşirea vulnerabilităţii în sectoarele economice, obţinerea unor progrese în implementarea reformelor sectoriale şi strategiilor adoptate, în partea celei ce ţine de majorarea şi diversificare exporturilor, atragerea investiţiilor, reformarea politicilor economice şi comerciale ale statului.

Potrivit vicepremierului, o primă acţiune se referă la identificarea unui mecanism de acoperire a devierilor financiare sau a arieratelor acumulate de sectorul energetic în perioada 2012- 2015. Acestea doar la singură companie se ridică la 2 mlrd lei. Acest mecanism a fost convenit cu întreprinderile furnizoare de către regulatorul ANRE şi a intrat în vigoare. O altă acţiune ţine de majorarea tarifelor pentru energia termică în municipiul Chişinău, luând în consideraţie şi faptul că Banca Mondială are un program mare de investiţii în acest sector. Tarifele au fost majorate în octombrie cu 8,2%. Şi un al treilea angajament, care este de asemenea realizat, prevede publicarea acestor decizii. Ele sunt pe site-ul ANRE.

Pe domeniul bugetar fiscal un angajament este executarea garanţiilor emise de guvern pentru creditul de urgenţă acordat băncilor, a declarat ministrul finanţelor, Octavian Armaşu. „De asemenea, urmează să fie rectificată Legea bugetului de stat pentru 2016. Trebuia să facem şi nişte reduceri de cheltuieli, noi am redus deja circa 2,1 mlrd lei cheltuieli la bugetul public naţional. A ceste reduceri vizează anul curent. Pentru 2017 vom promova o lege a bugetului în conformitate cu înţelegerile noastre cu FMI. De altfel, nu am redus locuri muncă în acest an, am redus posturile vacante în sistemul public. Pe termen mediu ne-am propus să consolidăm veniturile la bugetul de stat, vom pune accentul pe consolidarea bazei de impozitare, eliminarea unor scutiri fiscale, precum şi consolidarea capacităţilor unor instituţii, în parte a Serviciului Fiscal de Stat” , a mai spus ministrul. Restructurarea sistemului de pensii este, de asemenea, un angajament pe termen mediu.

Circa 20 de măsuri din noul program al FMI sunt orientate spre restructurarea şi ameliorarea situaţiei în sectorul bancar. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea,  a grupat aceste măsuri în patru categorii. În prima au fost incluse măsurile menite să asigure stabilitate sistemului bancar pe termen mediu şi lung, excluzând neregularităţile depistate în perioada de diagnoză. Totodată, va fi în continuare îmbunătăţit felul în care băncile sunt gestionate, astfel ca managementul acestora să fie responsabil, iar acţionariatul unul transparent. „Va fi îmbunătăţit cadrul legislativ, anume acesta nu i-a permis BNM, la momentul necesar, să aibă pârghiile de intervenţie. Astăzi aceasta nu mai poate fi o scuză. BNM trebuie să fie o instituţie puternică şi independentă. Consolidarea independenţei BNM este unul din scopurile acestui program”, a subliniat guvernatorul. De asemenea  BNM s-a angajat să creeze un depozitar central, infrastructura financiară fiind menită să asigure drepturile de proprietate şi a exclude orice atac raider.

Prin Memorandum aprobat de FMI la 7 noiembrie anul curent, Republica Moldova a obţinut acces la o sumă totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere –  178,7 milioane de dolari sau 75% din cota Republicii Moldova la FMI.

Asociația Forța Fermierilor susține că sectorul cerealier și oleaginos traversează o criză profundă, agravată în ultimele cinci luni de scumpirea carburanților și a fertilizanților, stagnarea prețurilor la grâu și lipsa subvențiilor. În acest context, agricultorii solicită Guvernului un set de măsuri urgente pentru a evita agravarea situației, transmite IPN.

Potrivit asociației, prețul motorinei a crescut cu aproximativ 70%, iar fermierii se confruntă cu un deficit de combustibil care pune în pericol lucrările agricole din sezonul vară-toamnă. În același timp, costurile fertilizanților s-au majorat cu 35-40%, în timp ce prețul grâului pe piața internă a rămas neschimbat în iulie și a scăzut în ultima săptămână cu 30-40 de bani pe kilogram.

Forța Fermierilor susține că producătorii vegetali au rămas fără subvenții în acest an, iar restanțele pentru 2025 nu au fost achitate. Asociația afirmă că noul Program Strategic Agricol nu prevede plăți directe pentru culturile cerealiere și oleaginoase, în timp ce fermierii mici și mijlocii sunt afectați de calamitățile din ultimii ani și de presiunea creditorilor.

Printre măsurile solicitate se numără menținerea cotei actuale de TVA pentru producția agricolă, reintroducerea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, asigurarea stocurilor de motorină pentru campania agricolă, verificarea pieței de achiziție a grâului și restituirea accizei la motorină pentru fermele mici și mijlocii.

Într-o reacție pentru IPN, Ministerul Agriculturii și Industrie Alimentare a precizat că situația din sector este influențată de factori interni și externi, inclusiv de evoluțiile piețelor regionale și internaționale. Instituția susține că monitorizează situația și analizează, împreună cu autoritățile responsabile, eventualele măsuri necesare.

În ceea ce privește restanțele la subvenții, ministerul precizează că acestea vor fi achitate treptat, iar noul Program Strategic al Politicii Agricole nu va permite acumularea unor noi datorii, plățile urmând să fie făcute în limita resurselor disponibile.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025