Concluziile ONU susțin poziția Equality Now și a opt parteneri din Moldova: la patru ani de la ratificarea Convenției de la Istanbul, Republica Moldova încă trebuie să elimine excepția care permite căsătoria cu minorii și să urmărească penal violența domestică.
Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării față de femei (Comitetul CEDAW) a solicitat Moldovei să elimine orice excepție cu privire la vârsta minimă de căsătorie de 18 ani, să înceteze să trateze violența domestică drept o contravenție minoră și să se asigure că serviciile de protecție și sprijin ajung la femeile de etnie rome, la femeile cu dizabilități și la refugiate. Observațiile sale finale, publicate pe 2 noiembrie, preiau majoritatea recomandărilor pe care Equality Now și organizațiile pentru drepturile femeilor din Moldova le-au prezentat Comitetului înaintea examinării situației din Moldova, care a avut loc în luna octombrie.
Equality Now și organizațiile pentru drepturile femeilor din Moldova au informat Comitetul, la data de 5 octombrie, că violența împotriva femeilor și fetelor din Moldova rămâne larg răspândită și că reformele legislative din ultimii ani nu ajung să fie simțite de către supraviețuitoare. Patru zile mai târziu, Comitetul a adresat întrebări Guvernului Republicii Moldova cu privire la bilanțul său, insistând să afle când va fi eliminată excepția care le permite fetelor să se căsătorească de la vârsta de 16 ani și când violența domestică va înceta să fie tratată drept contravenție, și nu drept infracțiune. Concluziile sale răspund acum la ambele întrebări.
Equality Now și partenerii săi și-au exprimat îngrijorările în două rapoarte transmise la începutul acestui an în cadrul mecanismelor Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile omului. Ambele indică aceeași tendință: plângerile privind infracțiunile violente care implică membri ai familiei au crescut de peste două ori, de la 11.026 în 2018 la 23.727 în 2025, în timp ce numărul condamnărilor a scăzut, de fapt, de la 1.919 la 1.855 în aceeași perioadă.
Rapoartele transmise Comitetului CEDAW și în cadrul EPU al ONU
În iulie, Equality Now, împreună cu organizațiile partenere din Moldova, inclusiv Platforma Femeilor Rome „ROMNI”, a transmis un raport alternativ în cadrul Evaluării Periodice Universale (EPU) a Republicii Moldova- un mecanism de evaluare reciprocă între statele membre ale ONU. Raportul alternativ EPU analizează recomandările pe care Moldova le-a acceptat la evaluarea anterioară și constată că toate rămân doar „parțial implementate”.
În septembrie, organizația a transmis un alt raport alternativ, de această dată Comitetului CEDAW- un organism de experți independenți care a examinat situația din Moldova la cea de-a 93-a sesiune, care a avut loc pe 9 octombrie. Raportul a fost elaborat împreună cu Asociația „MOTIVAȚIE”, Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități „Abilități Europene fără Limite” (AEFL Moldova), Asociația Femeilor de Carieră Juridică, Federația Familiilor pentru Unificare și Pace în Lume din Moldova, Femei pentru Femei și Moldsolidaritate.
Constatările Comitetului oferă o ocazie importantă de a accelera reformele și de a consolida responsabilizarea. Deși Moldova a făcut pași pentru a-și îmbunătăți cadrul legal, inclusiv prin ratificarea, în 2022, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), prin introducerea noțiunii de femicid în Codul Penal și prin incriminarea căsătoriilor forțate, persistă decalaje semnificative între angajamentele legale și protecția de care femeile și fetele beneficiază în practică.
Republica Moldova trebuie să își consolideze legislația privind violul, care încă nu respectă standardul bazat pe consimțământ
În 2022, Moldova a modificat Codul Penal pentru a defini violul drept raport sexual „fără consimțământ”, ceea ce reprezintă un pas important. Însă articolul 132² din Codul Penal definește în continuare lipsa consimțământului drept constrângere fizică sau psihică ori drept imposibilitatea victimei de a opune rezistență sau de a-și exprima voința, și nu prin existența unui acord liber și voluntar. O abordare bazată pe consimțământ presupune că persoana și-a exprimat acordul în mod liber și voluntar pentru activitatea sexuală, fără a cere dovada că a fost constrânsă fizic sau psihic.
În practică, potrivit experienței organizațiilor care lucrează cu supraviețuitoarele, această cerință probatorie poate fi greu de îndeplinit. Anchetatorii/anchetatoarele și instanțele acordă adesea o importanță excesivă leziunilor corporale sau altor semne de rezistență, ceea ce contribuie la un număr mare de cauze clasate și le provoacă supraviețuitoarelor suferințe suplimentare pe parcursul procesului. Raportul alternativ EPU adaugă că accesul la sprijin specializat, precum centrele de criză pentru supraviețuitoarele violului, rămâne limitat din cauza finanțării insuficiente și a lacunelor în formarea polițiștilor/polițistelor, a personalului medical și a celui din sistemul judiciar.
Constatările Comitetului nu abordează definiția privind violul. Equality Now și partenerii săi vor continua să ceară Moldovei să alinieze articolele 171 și 132² din Codul Penal la Convenția de la Istanbul, inclusiv în cadrul Evaluării Periodice Universale a Moldovei.
„Moldova a făcut un pas real înainte în 2022, dar legea le cere în continuare supraviețuitoarelor să dovedească faptul că au fost constrânse, și nu pur și simplu că nu și-au dat consimțământul. Cu fiecare zi în care această lacună rămâne deschisă, agresorii pot scăpa nepedepsiți pentru că o supraviețuitoare a înlemnit în loc să se împotrivească”, a declarat Elena Rațoi, reprezentanta regională pentru Eurasia a Equality Now.
Legislația Moldovei privind căsătoria copiilor lasă o portiță legală
Codul Familiei al Republicii Moldova stabilește vârsta minimă de căsătorie la 18 ani, dar permite instanțelor să autorizeze căsătoria începând cu 16 ani pentru „motive temeinice”, o excepție pe care Comitetul CEDAW i-a cerut Moldovei să o elimine încă din 2020. Modificările adoptate în noiembrie 2025 au slăbit și mai mult garanțiile, permițând ca acordul unui părinte să fie suficient pentru a autoriza căsătoria înainte de 18 ani atunci când copilul are cel puțin un părinte în viață, fără o examinare independentă de către autoritatea tutelară, care era necesară anterior.
Rapoartele alternative avertizează că eliminarea acestei garanții independente îi lasă pe copii mai puțin protejați în fața presiunilor de a se căsători. Ele arată că acordul părinților este adesea chiar mecanismul prin care fetele sunt împinse spre căsătorie: singura persoană al cărei acord este cerut de lege este adesea cea care exercită presiunea. De asemenea, infracțiunea privind căsătoria forțată, introdusă în iulie 2025, reglementează doar cazurile când există constrângere prin violență sau amenințări cu violența. Astfel, presiunea psihologică, economică sau familială pot rămâne în afara obiectului infracțiunii, iar procurorii trebuie să dovedească, în plus, că făptuitorul știa că victima avea sub 18 ani.
Comitetul a cerut acum Moldovei să introducă amendamente la Codul Familiei pentru „a elimina toate excepțiile de la vârsta minimă de căsătorie de 18 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați” și să abordeze cauzele profunde ale căsătoriei copiilor în rândul fetelor de etnie romă prin măsuri privind combaterea sărăciei, stereotipurilor și asigurarea accesului fetelor la educație.
Sesizările privind violența domestică din Moldova s-au dublat, în timp ce condamnările scad
În Moldova, raportarea violenței duce rareori la tragerea la răspundere a cuiva. În timp ce plângerile privind infracțiunile violente care implică membri ai familiei au crescut de peste două ori între 2018 și 2025, numărul investigațiilor și al procedurilor contravenționale abia s-a modificat în aceeași perioadă, ajungând de la 2.655 la 2.722. În plus, în 2025 instanțele au emis 1.328 de ordonanțe de protecție, menite să protejeze supraviețuitoarele de noi acte de violență sau de contactul cu presupusul agresor, un număr încă disproporționat de mic față de cel al incidentelor raportate. Conform raportului alternativ EPU, o parte a problemei este că violența domestică poate fi urmărită fie penal, fie contravențional, fără o regulă clară privind norma aplicabilă, astfel încât cazurile sunt adesea reîncadrate drept contravenție și clasate fără o răspundere reală.
În noiembrie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în cauza Vieru împotriva Republicii Moldova, că autoritățile nu au reușit să protejeze o femeie care a decedat, în ciuda unui istoric documentat de plângeri, dosare penale și ordonanțe de protecție pe care autoritățile nu le-au pus în executare. Republica Moldova a introdus noțiunea de femicid în Codul Penal în iulie 2025, însă, în iunie 2026, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a constatat că autoritățile refuzau în continuare să redeschidă cauza.
Salutăm răspunsul Comitetului în această privință.
Acesta a recomandat Republicii Moldova să modifice Codul Contravențional, astfel încât toate actele de violență împotriva femeilor să fie „investigate, urmărite penal și pedepsite proporțional cu gravitatea acestora”, să asigure executarea ordonanțelor de protecție și sancționarea încălcării acestora, precum și să intensifice investigarea și urmărirea penală a cazurilor de femicid, inclusiv prin instruirea judecătorilor/judecătoarelor, procurorilor/procurorelor, polițiștilor/polițistelor și experților/expertelor medico-legali. Aceste schimbări ar putea transforma dublarea numărului de plângeri într-o creștere a răspunderii.
Femeile rome, femeile cu dizabilități și femeile refugiate se confruntă cu bariere în calea protecției
Unele femei și fete se confruntă concomitent cu mai multe bariere în calea protecției. Persoanele de etnie romă- cea mai mare minoritate etnică din Europa și una dintre cele mai marginalizate- trăiesc în Moldova de secole. În special femeile și fetele de etnie romă se pot confrunta atât cu sexismul, cât și cu prejudecăți privind persoanele de etnie romă atunci când solicită ajutor. O femeie sau o fată cu dizabilități poate depinde, pentru îngrijirea zilnică, chiar de persoana care o abuzează, iar o femeie sau o fată refugiată se poate teme că raportarea violenței o va costa statutul legal.
„Majoritatea femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale din Moldova nu ajung niciodată la un serviciu destinat supraviețuitoarelor violenței. Persoanele care le văd în mod regulat sunt asistenți/asistente sociali/sociale și medicii de familie, iar aceștia nu au niciun protocol de identificare a violenței, nicio formare și niciun serviciu către care să le îndrume. Ceea ce nu este identificat nu este niciodată înregistrat”, a declarat Andrei Eșanu, director al Federației Familiilor pentru Unificare și Pace în Lume din Moldova.
În Moldova, acest lucru înseamnă că femeile și fetele de etnie romă, femeile și fetele cu dizabilități și femeile și fetele refugiate se confruntă cu forme de discriminare intersecțională. Doar 3,7% dintre femeile cu dizabilități care au suferit violență au declarat că au putut beneficia de un adăpost, iar mecanismul de compensare de către stat pentru supraviețuitoare nu a primit nicio cerere din 2018.
Moldova găzduiește una dintre cele mai mari proporții de refugiați pe cap de locuitor din Europa, adăpostind, la sfârșitul anului 2024, circa 136.000 de refugiați din Ucraina, majoritatea femei și copii. Analiza arată că multe din ele se tem că raportarea violenței le-ar putea pune în pericol statutul de protecție temporară.
Noile prevederi legale privind violența digitală au intrat în vigoare în februarie 2026, însă Comitetul consideră că punerea lor în aplicare este, deocamdată, insuficientă.
Comitetul a cerut Moldovei să înlăture aceste bariere. Recomandările sale solicită asigurarea acomodării rezonabile, locuințe sigure și sprijin pentru asigurarea mijloacelor de trai, „inclusiv pentru femeile cu dizabilități, femeile însoțite de copii cu dizabilități și femeile refugiate”, instanțe și sedii de poliție accesibile femeilor cu dizabilități, care să poată asigura interpretare în limbajul semnelor, informații în format ușor de citit și persoane de sprijin, și o rețea de mediatori comunitari de etnie romă, cu finanțare durabil, care să acopere întreaga țară.
Ce schimbări cer Equality Now și partenerii săi Republicii Moldova
Equality Now și partenerii săi salută constatările Comitetului. Guvernul Republicii Moldova trebuie să elimine toate excepțiile privind vârsta de căsătoria de la 18 ani, să trateze violența domestică drept infracțiune, să asigure executarea ordonanțelor de protecție și să finanțeze servicii care să ajungă la femeile de etnie romă, la femeile cu dizabilități și la femeile refugiate.
Potrivit Elenei Rațoi, reprezentanta regională pentru Eurasia a Equality Now: „Aceste recomandări confirmă ceea ce au documentat organizațiile pentru drepturile femeilor. Reformele legislative trebuie însoțite de instituții dotate cu resurse adecvate, de servicii accesibile și de o implementare eficientă. Prin urmare, Moldova trebuie să remedieze lacunele din legislația sa privind violul și căsătoria dintre copiilor, să consolideze răspunderea pentru violența domestică și să se asigure că nicio femeie sau fată nu rămâne fără protecție din cauza dizabilității, a etniei, a statutului de refugiată sau a altor circumstanțe în care se află”.
Totuși, două dintre recomandările noastre rămân încă de abordat, inclusiv o definiție a violului bazată exclusiv pe lipsa consimțământului și reglementarea drept infracțiune a căsătoriilor forțate realizate prin orice formă de constrângere. Equality Now și partenerii săi solicită Guvernului Republicii Moldova să le includă aceste aspecte pe agenda sa de reforme.
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.