Păstrarea limbii române în diaspora este una dintre cele mai importante modalități prin care generațiile născute peste hotare își mențin legătura cu familia, tradițiile și cultura de origine. O spune Diana Tipa Lușciov, fondatoarea proiectului educațional „Școala noastră” din Chicago, care menționează că limba părinților și bunicilor nu este doar un mijloc de comunicare, ci și o cale de acces la tradiții, istorie și la o parte importantă a propriei identități.

„Ca părinte, consider că transmiterea acestor valori culturale este una dintre cele mai prețioase responsabilități”, a declarat pentru IPN Diana Tipa Lușciov.

De Ziua Limbii Române, mesajul său pentru familiile din diaspora este ca limba să fie transmisă mai departe, de la o generație la alta. „Vă îndemn să nu uitați de unde ați plecat, de limba română și de cultura și tradițiile noastre. Sunteți promotorii acestor valori, iar doar voi puteți transmite acest dar neprețuit copiilor voștri”, spune fondatoarea școlii.

Limba română, o legătură între generații

Într-un mediu în care engleza este limba pe care copiii o folosesc zi de zi, păstrarea limbii române presupune un efort constant, iar acesta începe în familie. Potrivit Dianei Tipa Lușciov, rezultatele obținute la orele de la școală sunt mai bune atunci când limba româna este vorbită și acasă.

„Este esențial ca limba română să fie vorbită și acasă pentru a obține rezultate optime. Aceasta este o muncă de echipă, iar implicarea părinților este crucială pentru a sprijini învățarea”, spune aceasta.

Pentru copii, printre cele mai dificile aspecte se numără expresiile idiomatice și cuvintele care nu au un echivalent direct în limba engleză. Pronunțarea unor sunete specifice limbii române poate fi, de asemenea, o provocare.

Când o limbă înseamnă „acasă”

Importanța păstrării limbii devine și mai evidentă în relația dintre copii și bunici. Diana Tipa Lușciov atrage atenția că, odată cu pierderea limbii române, se poate pierde și posibilitatea unor generații de a comunica între ele în limba familiei.

Cunoașterea limbii române poate deschide, totodată, și alte oportunități. Copiii care o păstrează pot avea acces mai ușor la oportunități educaționale în Republica Moldova, dacă vor decide să-și continue studiile aici.

Limba vine împreună cu tradițiile

Pentru copiii din diaspora, apropierea de limba română poate deveni și o cale de a descoperi istoria și cultura țării de origine.

„De multe ori, copiii nu înțeleg pe deplin necesitatea acestei inițiative, dar părinții își doresc să-și păstreze limba, tradițiile, dansul și portul popular. Este important pentru ei să facă parte dintr-o comunitate unită, bazată pe aceeași limbă și cultură”, spune fondatoarea școlii.

De la deschiderea școlii, în 2024, aproximativ 200 de copii au participat la proiect. Școala a început cu 30 de elevi, iar numărul maxim de copii înscriși a ajuns la 85.

Un proiect pentru ca româna să nu fie uitată

Diana Tipa Lușciov povestește că ideea proiectului „Școala noastră” a apărut după ce a vizitat o școală poloneză de weekend. Experiența a făcut-o să înțeleagă cât de important poate fi un asemenea spațiu pentru o comunitate aflată departe de țara de origine.

Astăzi, proiectul funcționează ca unul non-profit, iar fondatoarea spune că îl susține inclusiv financiar. Pentru ea, valoarea acestuia se vede în momentele în care copiii vorbesc românește, participă la activități și își redescoperă legătura cu ceea ce numesc „acasă”.