Jumătate dintre locuinţe nu sunt termoizolate

În perioada rece a anului, moldovenii îşi încălzesc doar jumătate din suprafaţa locuită – arată o cercetare a Biroului Naţional de Statistică privind cantitatea consumului de energie în gospodăriile casnice. Totodată, deşi unul din obiectivele ţării este reducerea consumului de energie electrică şi termică, doar în 50% din locuinţele vizate în cercetare s-au realizat lucrări de izolare, transmite IPN.

Svetlana Bulgac, şefă de direcţie la BNS, a spus că 53,7% din locuinţele din mediul urban sunt conectate la sistemul centralizat de încălzire, 21% au sistem autonom pe bază de gaz sau electricitate, iar 5,7% sistem autonom pe bază de lemn sau cărbune, 17,5% au sobe individuale, iar 2,1% nu dispun de sistem de încălzire.

Cei mai mulţi locuitori din mediul rural folosesc sobe individuale – 56,1%, sistemul centralizat de încălzire – 22,4%, iar de sisteme autonome dispun 20,4% dintre gospodării. La 1 aprilie 2016, 1,1% dintre locuinţe nu dispuneau de niciun fel de sistem de încălzire.

53,0% dintre locuinţele din oraşe nu dispun de niciun sistem de încălzire a apei menajere şi doar 13,2% sunt conectate la sistemul centralizat. În sate 77,6% nu dispun de vreun sistem de încălzire a apei menajere, 22,3% utilizează sisteme autonome şi 0,1% sunt conectate la sistemul centralizat de încălzire a apei.

Svetlana Bulgac a subliniat că cercetarea a demonstrat că fondul locativ al Republicii Moldova este foarte învechit. Astfel, 79,3% din toate locuinţele sunt construite până în 1990. Pe parcursul ultimilor ani se atestă o descreştere constantă a numărului de locuinţe construite, iar din 2011 până în prezent avem doar 2% locuinţe construite.

Prezent la prezentarea studiului, Alexander Darras, reprezentant din partea Delegaţiei UE la Chişinău, a spus că Uniunea Europeană a fost foarte activă în domeniul energetic al Moldovei, iar acest lucru s-a realizat prin proiectul Energie şi Biomasă. „Suntem atât de angajaţi în domeniul biomasei pentru că este o şansă unică pentru Moldova să-şi diversifice sursele de energie şi să-şi valorifice sursele de energie aici la nivel local. În acest sens, am instalat mai multe sisteme de încălzire pe bază de biomasă. Cei din agricultură care doresc să presteze combustibil pe bază de biomasă sunt susţinuţi de UE. Proiectul de care vorbim este unul cu adevărat comprehensiv, prin care vrem să creăm o piaţă a biomasei aici în Moldova, ca atunci când el va ajunge la sfârşit să putem spune că biomasa a devenit un element cheie în producerea energiei”, a spus Alexandre Darras.

Acesta a adăugat că Republica Moldova şi-a propus scopuri ambiţioase în consumul de energie din surse regenerabile – până în 2020 să ridice la 20% consumul de energie din surse regenerabile, în acest sens toate instituţiile publice din Moldova cu suportul mai multor parteneri de dezvoltare s-au angajat la atingerea acestui scop.

În cadrul conferinţei s-a menţionat că Moldova a reuşit să realizeze o cercetare coprehensivă privind consumul de energie, fiind un model de bune practici pentru a fi preluat şi de alte ţări.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în colaborare cu Maib și cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, organizează evenimentul de lansare a Ofertei publice privind obligațiunile municipale emise de Primăria Ceadâr-Lunga /maib park /ora 10:00/.

AGENȚIA DE PRESĂ IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică cu tema: „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, ediția a 354-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Participanți: Dionis Cenușa, politolog, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene, Lituania; Andrei Curăraru, expert în domeniul securității internaționale și naționale, Comunitatea WatchDog; Igor Boţan, expert permanent al proiectului /Sala de conferințe a Agenției IPN, stradela Teatrului, 2/2, etajul 3, online pe canalul de YouTube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă; Realitatea TV, în direct sau în reluare, precum și pe www.Rlive.md /ora 11:00/.

Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Agenția Relații Interetnice, Asociația Etnografică a Romilor și Coaliția „Vocea Romilor”, organizează o masă rotundă cu genericul: „Memoria Holocaustului romilor – lecții pentru prezent și viitor”, în contextul Zilei europene de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva Romilor /Casa Guvernului, intrarea din strada Bănulescu-Bodoni /ora 11:00/.

Este inaugurată expoziția „Autori basarabeni în lume” în cadrul Zilelor Diasporei 2026, care se desfășoară sub genericul „Oriunde am fi, Moldova ne unește!” /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /ora 11:00/.

Adunarea Populară a Găgăuziei se întrunește în ședință /APG, Comrat /ora 14:00/.

Au loc depuneri de flori și ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial /Teritoriul Gării Visterniceni din municipiul Chișinău, str. Petricani nr. 3 /ora 15:00/.

Ministra afacerilor externe a Republicii Letonia, Baiba Braže, efectuează o vizită de lucru în Republica Moldova /3-4 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Jumătate dintre locuinţe nu sunt termoizolate

În perioada rece a anului, moldovenii îşi încălzesc doar jumătate din suprafaţa locuită – arată o cercetare a Biroului Naţional de Statistică privind cantitatea consumului de energie în gospodăriile casnice. Totodată, deşi unul din obiectivele ţării este reducerea consumului de energie electrică şi termică, doar în 50% din locuinţele vizate în cercetare s-au realizat lucrări de izolare, transmite IPN.

Svetlana Bulgac, şefă de direcţie la BNS, a spus că 53,7% din locuinţele din mediul urban sunt conectate la sistemul centralizat de încălzire, 21% au sistem autonom pe bază de gaz sau electricitate, iar 5,7% sistem autonom pe bază de lemn sau cărbune, 17,5% au sobe individuale, iar 2,1% nu dispun de sistem de încălzire.

Cei mai mulţi locuitori din mediul rural folosesc sobe individuale – 56,1%, sistemul centralizat de încălzire – 22,4%, iar de sisteme autonome dispun 20,4% dintre gospodării. La 1 aprilie 2016, 1,1% dintre locuinţe nu dispuneau de niciun fel de sistem de încălzire.

53,0% dintre locuinţele din oraşe nu dispun de niciun sistem de încălzire a apei menajere şi doar 13,2% sunt conectate la sistemul centralizat. În sate 77,6% nu dispun de vreun sistem de încălzire a apei menajere, 22,3% utilizează sisteme autonome şi 0,1% sunt conectate la sistemul centralizat de încălzire a apei.

Svetlana Bulgac a subliniat că cercetarea a demonstrat că fondul locativ al Republicii Moldova este foarte învechit. Astfel, 79,3% din toate locuinţele sunt construite până în 1990. Pe parcursul ultimilor ani se atestă o descreştere constantă a numărului de locuinţe construite, iar din 2011 până în prezent avem doar 2% locuinţe construite.

Prezent la prezentarea studiului, Alexander Darras, reprezentant din partea Delegaţiei UE la Chişinău, a spus că Uniunea Europeană a fost foarte activă în domeniul energetic al Moldovei, iar acest lucru s-a realizat prin proiectul Energie şi Biomasă. „Suntem atât de angajaţi în domeniul biomasei pentru că este o şansă unică pentru Moldova să-şi diversifice sursele de energie şi să-şi valorifice sursele de energie aici la nivel local. În acest sens, am instalat mai multe sisteme de încălzire pe bază de biomasă. Cei din agricultură care doresc să presteze combustibil pe bază de biomasă sunt susţinuţi de UE. Proiectul de care vorbim este unul cu adevărat comprehensiv, prin care vrem să creăm o piaţă a biomasei aici în Moldova, ca atunci când el va ajunge la sfârşit să putem spune că biomasa a devenit un element cheie în producerea energiei”, a spus Alexandre Darras.

Acesta a adăugat că Republica Moldova şi-a propus scopuri ambiţioase în consumul de energie din surse regenerabile – până în 2020 să ridice la 20% consumul de energie din surse regenerabile, în acest sens toate instituţiile publice din Moldova cu suportul mai multor parteneri de dezvoltare s-au angajat la atingerea acestui scop.

În cadrul conferinţei s-a menţionat că Moldova a reuşit să realizeze o cercetare coprehensivă privind consumul de energie, fiind un model de bune practici pentru a fi preluat şi de alte ţări.

Unul din zece studenți din Moldova provine din străinătate. Numărul acestora a ajuns la un nivel record în anul de studii 2025-2026 – 6 423 de persoane, cu 667 mai multe decât în anul precedent. Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că acest segment are un potențial important, însă rămâne insuficient valorificat, transmite IPN.

Ponderea studenților străini în totalul populației universitare a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, atragerea tinerilor din alte țări poate contribui atât la consolidarea financiară a universităților, cât și la creșterea calității educației și dezvoltarea exportului de servicii educaționale.

Cei mai mulți studenți străini provin din România – 56,4% din total. Urmează India, cu 19%, Ucraina – 8,6%, Turcia – 6,9% și Israel – 6,7%.

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova are mai multe avantaje în atragerea studenților internaționali, printre care apropierea culturală și lingvistică de România, dar și posibilitatea dezvoltării unor programe de pregătire în limba română pentru tinerii din alte state.

În ultimele două decenii, numărul total al studenților din Republica Moldova s-a redus de la aproximativ 128 de mii în 2006-2007 la 62 900 în 2025-2026. Totuși, în ultimii doi ani, numărul acestora a crescut cu circa 6 400, iar aproximativ 20% din această creștere a fost generată de majorarea numărului de studenți străini.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025