Trebuie să ne străduim, ca interesul pentru studierea românei în rândul vorbitorilor de alte limbi din Moldova să fie legat nu doar de serviciu. Opinia aparține președintelui Asociației Jurnaliștilor vorbitori de limbă rusă din Moldova, Iulia Semionova, și a fost împărtășită în cadrul dezbaterilor publice de la IPN.

Ea a menționat că, astăzi, interesul pentru studierea limbii române devine conștient, că această limbă devine necesară. „O vânzătoare vorbitoare de limbă rusă va dialoga cu un cumpărător roman evident, românește. Dânsa va căuta o mie și una de variante, dar va vorbi românește pentru că trebuie să vândă. Sau alt exemplu este prietena mea, care a învățat limba română, pentru că a trebuit să promoveze examenul. S-a așezat și a învățat. Nu a fost ușor, dar ea a susținut  testele”, exemplifică Iulia Semionova.

„Primul ministru al apărării, Pavel Creangă, moldovean de etnie, care nu trăise în Moldova, iar până la revenirea în patrie fusese șeful Districtului militar regional din Belarusi, sosit aici, personal a învățat limba și a invitat profesori pentru instruirea ofițerilor din cadrul Ministrului Apărării. Iar limba de lucru a acestora a început să fie cea română”, a menționat jurnalista printr-o altă abordare a promovării integrării lingvistice .

Cu toate acestea, ea este sigură: doar asemenea decizii nu sunt suficiente. „Interesul pentru studierea limbii române nu trebuie să țină doar de strictele necesități sau serviciu. Nu e de ajuns. Avem nevoie de alte abordări, iar elaborarea lor este o chestiune de stat”, subliniază Iulia Semionova.

Dezbaterile publice ” Limba ca valoare integrantă în dezvoltarea europeană a societății” fac parte din  ciclul „Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare”. Agenția de presă IPN organizează dezbaterile publice cu suportul Fundației Hanns Seidel.