|
|
|
Atât Republica Moldova, cât și alte țări, au beneficiat de pe urma vitezelor multiple, aplicate de UE în vecinătatea sa. Cu toate acestea, avansarea dialogului cu UE, stagnarea sau lipsa de progres, depinde, în primul rând, de performanța internă și de propriile decizii politice...
|
Dionis Cenuşa |
|
Uniunea Europeană se află la o răscruce, care impune adoptarea unor decizii istorice vizavi de existența proiectului european. Ieșirea Marii Britanii din cadrul Uniunii a devenit un lucru iminent, chiar dacă poate produce costuri atât pentru cei din UE, cât și pentru cei din proximitate. La fel, sunt iminente încercările forțelor populiste anti-europene și ale Rusiei de a valorifica orice simptom de dezintegrare a UE și de a le multiplica. De aceea, momentul de celebrare a celor 60 ani de la semnarea Tratatului de la Roma (din 25 martie 1957) constituie cea mai oportună ocazie pentru a reflecta, în mod pragmatic, asupra viitorului UE.
Astfel, actualii lideri europeni urmează să decidă dacă vor mai multă Europă, mai puțină Europă sau o Europă cu mai multe viteze. Evident, niciuna din aceste opțiuni nu poate și nu trebuie impusă și nici forțată. Oricum, fiecare dintre acestea implică decizii și sacrificii politice costisitoare sau chiar fatale. Configurația politică europeană existentă denotă discrepanțe fundamentale între statele din “Europa veche – de vest” și cea “nouă – de est”. Primii, vest-europeni, care formează nucleul dur al UE, favorizează ideea Europei mai multor viteze. O parte dintre est-europeni (Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă – Euroactiv, Martie 2017) se opun unui asemenea scenariu, pe motiv că ar crea premise pentru dezintegrarea UE.
Modul cum europenii vor propulsa UE, până și după Brexit, se va răsfrânge direct și imediat asupra vecinătății europene sudice și estice, deja bulversate de crize politice și regimuri instabile, insecurități și destabilizări coordonate de Rusia sau populism anti-european și pro-euroasiatic. Dacă mai multă Europă este improbabilă, iar mai puțină Europă periculoasă, atunci Europa cu mai multe viteze pare cea mai realistă soluție. Principiul mai multor viteze este deja aplicat în UE și este vizibil în politica de vecinătate. Noi sinergii pentru integrare europeană trebuie identificate în mod urgent, atât în raportul Bruxelles-ului cu țările membre, cât și în relația acestuia cu vecinătatea europeană.
Cel mai realist scenariu pentru UE
Principalele patru economii ale UE (Germania, Franța, Italia și Spania), care după Brexit se impun pe agenda europeană, s-au pronunțat în favoarea Europei cu mai multe viteze. Este una din cele cinci opțiuni propuse recent de către Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în documentul despre viitorul UE până în 2025 (Comisia Europeană, Martie 2017).
Primul scenariu formulat de Juncker presupune continuarea agendelor existente (păstrarea status-quo-ului), cu accentul pus pe realizarea reformelor bazate de sporirea locurilor de muncă, creșterea economică și schimbările democratice în UE (mai multă transparență, participare mai activă a parlamentelor naționale).
Optarea pentru al doilea scenariu ar însemna focusarea UE doar pe piața comună (mai puțină Europă). Prin aceasta se are în vedere abandonarea politicilor non-comerciale și respectiv reducerea contactelor intra-europene altele decât cele comerciale.
Al treilea scenariu propune ca țările membre interesate de mai multă Europă să participe la inițiative comune (“coaliții de bunăvoință”), fără a depinde de alții sau ceilalți. Un asemenea scenariu este realist, pentru că deja este permis prin tratatele UE (cooperarea extinsă). Prin urmare, pentru țările interesate rămâne deschisă oportunitatea de a extinde cooperarea și integrarea deja interiorul UE (la nivel de schimburi de informație, interacțiune între poliție și magistrați, transport etc.).
Scenariul patru prevede că UE coordonează mai puține acțiuni, dar care sunt realizate mai eficient. De această dată, la fel, se vorbește despre mai puțină Europă, ca și în cazul celui de-al doilea scenariu.
Ultimul scenariu este cel mai ambițios. Potrivit lui, țările membre transmit Bruxelles-ului mai multe competențe și capacitate decizională. Pentru asemenea scenariu ar fi necesară modificarea Tratatelor UE , care nu poate avea loc în lumina anului electoral în Olanda, Franța și Germania, dar și a manifestării active a populismului eurosceptic. O piedică adițională ar fi reticența constantă a țărilor Visegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă) față de orice mișcare în direcția federalizării UE.
De ce e nevoie de o Europă cu mai multe viteze?
Procesele democratice din interiorul UE, dar și crizele recente care au testat trăinicia solidarității europene, scot în evidență că extinderea UE (din 2004 și 2007) nu a fost întocmai efectivă și eficientă. Cel mai mult, despre aceasta ne vorbește abordarea selectivă a est-europenilor față de valorile (stat de drept, drepturile omului) și politicile europene (azil și migrație), în particular, boicotarea în formă deschisă a principiului de solidaritate. Totodată, regresele democratice din Ungaria sau Polonia impune chestiuni legate de eficiența democratizării post-aderare a regimurilor politice din “Europa nouă”. Nesoluționarea acestei probleme nu face altceva decât să contribuie la răspândirea practicilor non-democratice în restul țărilor, inclusiv în cele care formează nucleul UE.
Este dovedit faptul că instituțiile UE întâmpină dificultăți sau chiar eșuează atunci când vor să disciplineze anumiți membri și să redreseze situația în domenii specifice, inclusiv din cauza opoziției eurosceptice. De aceea, prin Europa cu mai multe viteze s-ar încerca reinventarea UE pe din interior și cu participarea forțelor politice euro-optimiste. Noi exemple de succes în integrarea între statele membre ar alimenta euro-optimismul și ar stimula încrederea în UE. Totodată, Europa cu mai multe viteze ar demara ample reparații în construcția europeană, adică sinergii interne, care se vor propaga în timp asupra celorlalte țări membre, care din varii motive exprimă reticență (euroscepticii). În linii mari, deja în prezent, statele membre pot face acest lucru. De aceea, versiunea ajustată a Europei cu mai multe viteze ar însemna că instituțiile europene capătă un rol mai activ sau poate chiar de coordonare. Nimic din aceasta nu trebuie să prevadă modificarea tratatelor UE.
Evident, principalii oponenți ai scenariului Europei cu mai multe viteze sunt Polonia și Ungaria, unde erodarea instituțiilor democratice este cea mai vizibilă. Aceste țări nu vor să reducă decalajul existent în raport cu vest-europenii. Principala cauză este consolidarea forțelor politice care preferă să-și impună voința și să refuze compromisul, în detrimentul interesului public și în contradicție cu principiile UE (stat de drept, drepturile omului). Cu toate acestea, Polonia, Ungaria și alte țări membre central-europene cu viziuni eurosceptice, sunt deja parte a Zonei Schengen – una din vitezele de bază ale UE.
Cei mai vulnerabili membri ai UE sunt România și Bulgaria, deoarece nu fac parte din principalele viteze ale UE – zona euro și Schengen. Spre deosebire de acestea, Irlanda, Cipru sau țările Vîșegrad folosesc euro și/sau sunt parte a spațiului Schengen. Chiar și așa, este eronată percepția că România și Bulgaria ar fi în afara oricăror viteze. Odată cu aderarea la UE, se demarează un proces de aproximare și integrare europeană, proces sprijinit prin fonduri structurale și de coeziune. Intrarea în alte viteze (zona euro, Schengen) este în strictă corelație cu îndeplinirea condițiilor tehnice, dar, totodată, depinde de voința și calitatea elitelor politice, precum și cea a instituțiilor democratice naționale.
Europa mai multor viteze și vecinătatea estică a UE
Europa cu mai multe viteze nu reprezintă nicidecum scenariul ideal, dar este unul necesar într-o situație de o serie de crize suprapuse, când mai multă Europă este imposibilă, iar mai puțină Europă este periculoasă. Aprofundarea vitezelor existente, în particular a zonei euro, ar permite consolidarea fundamentelor UE. Fixarea proiectului european trebuie să aibă loc pe fiecare din viteze. Din asemenea eforturi ar face parte aprofundarea Uniunii Monetare și definitivarea mecanismelor de suspendare pentru zona Schengen. La fel, Europa cu mai multe viteze ar servi pentru inițierea unei cooperări în domeniul apărării sau în alte domenii, care necesită intervenție urgentă.
Totodată, Europa mai multor viteze nu poate să aibă efecte negative asupra vecinătății europene, deoarece aici prerogativele UE sunt strâns legate de consensul guvernelor naționale ale UE. Cu toate acestea, țările UE pot crea grupuri de prieteni pentru țările de vecinătate, precum a făcut-o România și Franța în cazul Moldovei în anul 2010.
Multiplele viteze reflectă într-o măsură similară relația dintre EU și proximitatea sa. Astfel, vecinătatea sudică a beneficiat mereu de o atenție mai mică, decât vecinătatea estică. Iar Uniunea pentru Mediteraneană este o dimensiune amorfă comparativ cu Parteneriatul Estic, unde unele țări au agreat să transpună legislația europeană (țările semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE). Așadar, țările din vecinătatea europeană au dezvoltat relații distincte cu UE, în funcție de prioritățile politice, dar și de particularitățile geopolitice individuale. Principiul de “diferențiere” între vecinii Europei a fost subliniat în Noua Politică Europeană de Vecinătate, publicată în noiembrie 2015 (IPN, Noiembrie 2015). Astfel, țările din vecinătate nu sunt impuse să aibă dialoguri identice cu UE, ci să rezulte din natura intereselor naționale atunci când decid gradul de profunzime a parteneriatului cu UE. Această flexibilitate creează oportunități pentru toate țările, atât pentru cele care au aspirații europene (Moldova, Ucraina, Georgia) cât și pentru cele care vor doar cooperare sectorială (Azerbaijan, Armenia, Belarus).
În cele din urme, vitezele distincte în vecinătatea europeană, la fel ca și cele din interiorul UE, evidențiază cum diversitatea țărilor membre influențează politicele interne și externe ale UE. Atât în cadrul UE, cât și în vecinătatea acesteia, multiplele viteze nu sunt impuse, ci derivă din deciziile adoptate în mod unilateral de către guvernele naționale. Altfel, Moldova, Ucraina sau Georgia nu ar fi semnat Acorduri de Asociere cu UE, mai ales având în vedere presiunea enormă exercitată constant de Rusia.
În loc de concluzie…
Fiecare țară are posibilitatea să treacă la un nivel mai avansat de integrare europeană. Dacă nu o face, atunci nu vrea din cauza elitelor eurosceptice, fie nu îndeplinește criteriile (tehnice, politice, economice etc.) din cauza eșecurilor clasei politice.
Foarte rar, avansarea pe o viteză mai înaltă atât în interiorul UE cât și în vecinătatea acesteia depinde strict de deciziile adoptate la Bruxelles. De cele mai multe ori, intervin factorii naționali de decizie de la Budapesta, Varșovia, Paris sau Berlin, iar până la Brexit și de la Londra.
În vecinătatea europeană, pe lângă guvernele naționale la fel intervine factorul rusesc.
Chiar și în asemenea situații, UE s-a poziționat de partea țărilor Parteneriatului Estic și a dreptului lor suveran asupra propriei politici externe.
Europa cu mai multe viteze a existat mereu, dar niciodată nu a împiedicat funcționarea UE. Orice integrare lăuntrică este mai degrabă benefică decât destructivă. Dacă ceva va înceta să funcționeze, atunci va fi din cauza autoizolării și a egocentrismului regimurilor politice.
Același lucru este valabil și pentru vecinătatea europeană. Atât Republica Moldova, cât și alte țări, au beneficiat de pe urma vitezelor multiple, aplicate de UE în vecinătatea sa. Cu toate acestea, avansarea dialogului cu UE, stagnarea sau lipsa de progres, depinde, în primul rând, de performanța internă și de propriile decizii politice. Este însă esențial ca atât în cazul Europei, cât și a vecinătății cu mai multe viteze, Bruxelles-ul să manifeste determinare și principialitate.
Dionis Cenușa este politolog, deţine MA în studii europene interdisciplinare, Colegiul Europei.
Domenii de interes: Integrare europeană, politici europene, politica externă a UE, migrație și securitate energetică.
Urmăriţi contul lui Dionis Cenuşa pe Twitter
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016