|
|
|
Pentru a trata paralizia reformelor este esențială înțelegerea politicului local din Moldova, Ucraina și Georgia, unde actorii politici arată multiple semne de dezinteres sau chiar fobie față de reforme durabile și efective...
|
Dionis Cenuşa |
|
Agenda reformelor constituie un proces complicat pentru guvernările asociate cu practici corupte, care de asemenea denotă o “metathesiophobie” (frică față de schimbare) în raport cu reformele. Prin urmare, reformele reale sunt văzute în țările cu asemenea guvernări ca ceva incomod ce trebuie amânat, mimat, dozat sau chiar obstrucționat.
Deși alcătuiesc cercul intim al euro-integrării în cadrul Parteneriatului Estic, actuala clasă politică din Moldova, Ucraina și Georgia este puternic penetrată de frica față de schimbare, produsă de reforme profunde și ireversibile. Această reformo-fobie este determinată de esența clasei politice dominante, a cărei forță motrică rezultă preponderent din relațiile informale, construite pe fluxul de rente imediate sau de lungă durată și competiția pentru dobândirea lor.
Astfel, prezența oligarhilor în sistemele politice din Moldova, Ucraina și Georgia constituie un factor decisiv care diminuează puternic fluiditatea, calitatea și impactul reformelor (Expert-Grup, June 2017). În tentativa de a-și apăra imaginea de “oligarhi utili” (IPN, Octombrie 2016), grupurile oligarhice care controlează integral sau parțial procesele decizionale în aceste țări tind să pară prietenoase față de reforme. Toleranța lor față de reforme însă se termină acolo unde încep interesele persoanelor, care formează pilonii piramidelor oligarhice.
Din 2009 încoace, procesul de euro-integrare a pătruns mai adânc Estul Europei prin intermediul Parteneriatului Estic. De atunci, mecanismul care a încurajat cel mai puternic reformele sectoriale a fost planurile de acțiuni privind liberalizarea vizelor inițiate și realizate de către Moldova, Ucraina și Georgia. Până la semnarea Acordurilor de Asociere, anume liberalizarea vizelor a animat schimbări esențiale în modul de administrare a frontierelor, migrației sau a datelor cu caracter personal, intersectând domenii sensibile legate de drepturile omului, precum nediscriminarea minorităților sexuale. Miza acestor schimbări, asumate de către elitele politice din cele trei țări, a fost obținerea dreptului de a călători fără vize în zona Schengen pentru cetățenii lor.
Apare întrebarea ce altceva poate oferi Uniunea Europeană (UE) pentru a dinamiza reformele în țările cu care a semnat Acorduri de Asociere și ZSLSAC. Este oare necesar să li se ofere stimulenți adiționali, când reformele în sine reprezintă un imperativ pentru economiile și cetățenii lor, iar acestea deja sunt susținute de către UE, care le alocă mai mult sprijin decât celorlalte țări din Parteneriatul Estic.
Liberalizarea vizelor – un succes, temporar sau nu?
Efectele pozitive a liberalizării regimului de vize cu UE sunt incontestabile, deși durabilitatea lor rămâne deocamdată incertă. Procesul de liberalizare a vizelor a influențat pozitiv diferite sfere ale politicilor de stat, îmbunătățind starea lucrurilor.
Moldova a atins criteriile de progres mai repede decât ceilalți, iar conjunctura geopolitică i-a favorizat liberalizarea vizelor încă din 2014. Deși a inițiat procesul mai devreme decât Moldova, Ucraina a obținut eliminarea vizelor Schengen pentru cetățenii practic în 7 ani. Parcursul Georgiei și Ucrainei a coincis cu criza refugiaților, care a isterizat opinia publică europeană, a amânat liberalizarea vizelor până în 2017 și a rezultat în modificarea mecanismului de suspendare a regimului fără vize, care va putea fi declanșat mai ușor și mai repede (Europunkt, Aprilie 2017).
|
Inițierea dialogului privind liberalizarea vizelor, an
|
Prezentarea Planului de Acțiuni pentru liberalizarea vizelor, an
|
Primul raport, an
|
Raportul final, an
|
Numărul total de rapoarte
|
Intrarea în vigoare a regimului fără vize, an
|
Moldova
|
2010
|
2011
|
2011
|
2013
|
5
|
April 2014
|
Ucraina
|
2008
|
2010
|
2011
|
2015
|
6
|
June 2017
|
Georgia
|
2012
|
2013
|
2013
|
2015
|
4
|
March 2017
|
Sursa: Comisia Europeană
Cu toate acestea, în Moldova, Ucraina și Georgia se înregistrează o înrăutățire a situației în multe privințe (abuzul în reglementarea datelor cu caracter personal, justiția selectivă, politizarea activității procuraturii) sau lipsesc progrese majore în altele (combaterea corupției mari, nediscriminarea). De aceea, reușitele atinse în urma dialogului pentru liberalizarea vizelor necesită consolidare, iar procesul de monitorizare activă trebuie reluat. Din acest punct de vedere, mecanismele de evaluare a progresului în domeniul liberalizării vizelor trebuie să recapete vizibilitatea anterioară și să fie folosit ca instrument adițional de evaluare.
Perspectiva europeană – un stimulent autentic sau inutil?
Parlamentele naționale ale Georgiei, Moldovei și Ucrainei, au semnat o scrisoare comună prin care cer Parlamentului European să adopte o rezoluție care să reitereze perspective clare de aderare la UE pentru cele trei țări. Rezoluția ar trebui să invoce Consiliul UE și să fie adoptată înaintea Summitului Parteneriatului Estic de la Talin din noiembrie 2017. Demersul dat apare într-un context dificil pentru Moldova și Georgia, unde partidele de la guvernare, puternic asociate cu grupuri oligarhice, intenționează să schimbe sistemele electorale în lipsa unui consens politic.
Moldova se confruntă cu o criză politică în jurul inițiativei de schimbare a sistemului electoral proporțional cu votul mixt, condusă de Partidul Democrat din Moldova, coordonat de oligarhul Vlad Plahotniuc, și susținută de socialiști și președintele pro-rus Igor Dodon. Ca urmare a protestelor opoziției și societății civile, dar și a implicării active a Parlamentului European și Consiliului Europei, schimbarea sistemului electoral a devenit un subiect central în alocarea asistenței europene macro-financiare (IPN, Iunie 2017). Avizul negativ al Comisiei de la Veneția a evidențiat în sistemul mixt propus riscuri majore pentru integritatea viitorilor candidați la funcția de parlamentari (Comisia de la Veneția, Iunie 2017). Totodată, opinia acesteia a devenit una din precondițiile politice impuse de UE pentru alocarea asistenței macro-financiare (Consiliul UE, Iunie 2017).
În Georgia, opoziția și reprezentanții societății civile protestează împotriva legii de modificare a Constituției (Civil.ge, Iulie 2017) inițiată de majoritatea parlamentară, condusă de Partidul Visul Georgian și asociată cu oligarhul Bidzina Ivanishvili. Ignorând solicitarea opoziției și președintelui țării, guvernarea georgiană vrea să treacă la sistemul proporțional, cu unele elemente din cel majoritar (mandatele nedistribuite merg la partidul câștigător), dar și să interzică blocurile electorale, care în prezent ajută partidele mici să sară peste pragul electoral de 5%. Recentul aviz al Comisiei de la Veneția a criticat lipsa de dialog și consens în procesul de modificare a legii supreme (Comisia de la Veneția, iunie 2017).
Sistemul politic ucrainean nimerește mai puțin în reflectoarele instituțiilor europene, comparativ cu Moldova și Georgia, unde majoritățile parlamentare sunt acuzate că tind să recroiască sistemele electorale naționale, ignorând vocea opoziției și a societății civile, pentru a se menține la putere după viitoarele scrutine parlamentare (Moldova – în 2018, Georgia – în 2020).
Prin urmare, pentru a distrage atenția de la crizele politice interne (Georgia, Moldova), dar și pentru a eclipsa absența progreselor sau, din contra, regresul, în procesul de reforme, cele trei țări au inițiat demersul privind perspectiva europeană (Demersul către Parlamentul European, Iulie 2017).
Așadar, în loc să se concentreze pe convertirea reformelor în cât mai multe rezultate concrete, lucru care depinde de voința politică internă, cele trei țări încearcă de fapt să condiționeze o mai bună realizare a reformelor cu oferirea de către UE a unei perspective europene clare. O asemenea condiționare inversă constituie, pe o de parte, o modalitate de a justifica trenarea sau amânarea reformelor, iar, pe de altă parte, o tentativă de a obține angajamente noi din partea UE.
Utilitatea reală a solicitării făcute de cele trei parlamente naționale este îndoielnică, având în vedere că Acordurile de Asociere deja salută aspirațiile pro-europene ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei, precum și nu exclude perspectiva europeană. De asemenea, nu este clară necesitatea ca Parlamentul European să adopte o rezoluție unde să recunoască perspectiva europeană pentru țările semnatare ale Acordurilor de Asociere, când deja a făcut-o în 2015. În ultimii doi ani, starea lucrurilor în cele trei țări mai degrabă s-a înrăutățit, de aceea, o nouă rezoluție este lipsită de sens, decât numai dacă ar fi una critică cu privire la ritmul anevoios al reformelor.
Soluții practice pentru impulsionarea reformelor
O perspectivă europeană mai clară decât ceea ce s-a oferit până acum nu poate nicidecum spori atașamentul față de reforme în interiorul clasei politice în mare parte reformo-fobă. Totodată, un asemenea gest din partea Parlamentului European ar putea ameliora imaginea șifonată a guvernărilor din cele trei țări, care astfel vor încerca să fugă de responsabilitatea pentru reformele eșuate. O asemenea decizie la fel ar putea crea valuri de confuzie în rândul cetățenilor. Or, cei din urmă așteaptă de la UE o poziție mai principială și mai critică față de guvernările din cele trei țări, acuzate de corupție politică, politizare a instituțiilor și fraudare a banilor publici.
Prin urmare, stimularea reformelor poate reuși cu adevărat nu prin perspectiva europeană (deja asigurată), ci prin perfecționarea “bicelor” (condiționalități) și alocarea „turtelor” (asistența financiară) în strânsă corelație cu progresul practic al reformelor. Factorul rusesc trebuie luat în considerare, dar cu verificarea atentă a obiectivității aprecierilor făcute de către guvernări, precum cea din Moldova, pentru a evita hiperbolizarea riscurilor reale.
Așadar, reformele pot fi încurajate prin intermediul unor condiționări reînnoite, compartimentate și individualizate. Precondițiile politice legate de mecanismele instituțiilor democratice (statul de drept, buna guvernare, drepturile omului, sistem multipartid etc.) pot fi la fel încorporate în asistența financiară a UE. Condiționarea asistenței macro-financiare pentru Moldova cu precondiții politice (iunie 2017), bazată pe recomandările/avizul Comisiei de la Veneția privind sistemul electoral, poate servi ca sursă de inspirație și replicată corespunzător în cazul Ucrainei și Georgiei.
Mai mult ca atât, impulsionarea reformelor depinde de monitorizarea implementării lor. Accentul trebuie să fie pus atât pe rezultate cât și pe cauzele neatingerii obiectivelor – ineficiențe instituționale, politizarea deciziilor sau lipsa de resurse financiare și umane. Or, cu cât mai detaliată și ilustrativă va fi monitorizarea cu atât mai eficientă va fi dinamizarea și respectiv finalizarea reformelor. Aceste circumstanțe vor reduce la maxim terenul de manevră și gradul de trișare al guvernările din Moldova, Ucraina și Georgia în raport cu agenda reformelor. Tot aceasta va crește interesul opiniei publice locale față de mersul reformelor.
În loc de concluzie...
Pentru a trata paralizia reformelor este esențială înțelegerea politicului local din Moldova, Ucraina și Georgia, unde actorii politici arată multiple semne de dezinteres sau chiar fobie față de reforme durabile și efective.
Din acest considerent, atenția trebuie să fie focusată pe perfecționarea “bicelor” deja aplicate și mai puțin pe suplinirea “turtelor” cu altele noi.
În fine, reînnoirea, detalierea și individualizarea condiționalităților pot stimula mai puternic reformele decât, bunăoară, formalizarea unei perspective europene mai clare pentru cele trei țări.
Dionis Cenușa este politolog, deţine MA în studii europene interdisciplinare, Colegiul Europei.
Domenii de interes: Integrare europeană, politici europene, politica externă a UE, migrație și securitate energetică.
Urmăriţi contul lui Dionis Cenuşa pe Twitter
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016