Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
Print Send by email
05:30, 19 Iun 2017
 

 
Sunt suficiente indicii care arată că PDM va încerca să ajusteze la maxim proiectul de lege privind votul mixt, pentru a satisface măcar parțial doleanțele Comisiei de la Veneția și respectiv ale UE. Probabilitatea renunțării definitive la votul mixt este foarte mică...


 

Dionis Cenușa
 

Poziția Comisiei de la Veneția față de inițiativa democraților și socialiștilor de a introduce votul mixt devine un reper crucial pentru alocarea asistenței macro-financiare europene pentru Moldova.

Intervenția tandemului UE-Consiliul Europei în dosarul votului mixt creează cel puțin trei precedente importante pentru Moldova și toată vecinătatea europeană. În primul rând, Uniunea Europeană demonstrează flexibilitate și ingeniozitate impunând pentru prima dată pre-condiții de ordin politic la oferirea asistenței macro-financiare. În al doilea rând, UE transformă recomandările Consiliului Europei/Comisia de la Veneția în pre-condiție pentru a debursa asistența macro-financiară. Mai mult decât atât, UE menține precondiția politică printre criteriile de evaluarea a progresului pe toată durata alocării asistenței. Nu în ultimul rând, se creează un precedent cu privire la impactul real pe care îl poate avea Parlamentul European la modificarea “termenilor contractuali” ai asistenței macro-financiare, pe care Comisia Europeană o propune țărilor terțe solicitante. Acest caz evidențiază faptul că legislativul european are la fel capacitatea de a promova interesele cetățenilor din țările din vecinătate, precum Moldova.

 

Cronologia deciziilor privind asistența macro-financiară a UE

13 ianuarie 2017

Comisia Europeană propune o asistență macro-financiară în valoare de 100 mln EUR (60 mln EUR sub formă de împrumuturi și 40 mln EUR – granturi). Propunerea dată vine ca răspuns la solicitarea de asistență din partea Guvernului Moldovei și ca urmare a programului de finanțare stabilit cu FMI (noiembrie 2016), în valoare de 178.7 mln USD, pe o durată de trei ani.

Februarie-martie 2017

Consiliul UE (reprezentanții guvernelor naționale) examinează propunerea Comisiei.

12 aprilie 2017

Ambasadorii țărilor UE sau Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER) ajung de comun acord asupra mandatului de negociere a propunerii de acordare a asistenței macro-financiare.

4 mai 2017

Comitetul pe Comerț Internațional (INTA) din cadrul Parlamentului European amendează propunerea de decizie privind acordarea asistenței macro-financiare.

6 iunie 2017

Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE discută subiectul în cadrul unui “trialog” (întrevedere informală), care face parte din procesul co-decizional la nivel european. În urma trialogului, cele trei părți au elaborat două documente:

1. Propunerea pentru decizia Parlamentului European și a Consiliului UE privind asistența macro-financiară pentru Moldova (condițiile generale privind acordarea asistenței);
2. Declarația comună a celor trei instituții spre publicare în Jurnalul Oficial al UE împreună cu Decizia propriu-zisă (pre-condiția politică).

15 iunie 2017

Ambasadorii țărilor UE au sprijinit acordul atins cu Parlamentul UE cu privire la asistența macro-financiară pentru Moldova.

Urmează

Parlamentul European și Consiliul UE urmează să adopte o decizie privind asistența fără a fi purtate noi discuții. Consiliul UE (guvernele naționale ale UE) va adopta decizia cu majoritate calificată, care constituie cel puțin 55% din țările membre, care reprezintă cel puțin 65% din populația UE.

Urmează

Negocierea propriu-zisă a Memorandumului de înțelegere privind asistența macro-financiară, care să reflecte condițiile atinse în trialog, atât pe partea de condiții, cât și cu privire la pre-condiția politică.

 

În ce constă poziția Comisiei de la Veneția?

Primele ecouri ale poziției Comisiei de la Veneția (Consiliul Europei) sunt descurajatoare pentru autorii inițiativei de introducere a votului mixt – Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor. Poziția Comisiei este critică atât pe partea de introducere a sistemului de vot mixt, cât și pe cea care ține de extinderea atribuțiilor Președintelui țării (Consiliul European, iunie 2017). Cele două aspecte se conțin în proiectul de lege adoptat deja în prima lectură, în mod subit și netransparent, cu 74 voturi venite de la democrați, socialiști și deputații neafiliați care gravitează în jurul PDM (IPN, May 2017).

În primul rând, Comisia vine cu o critică conceptuală menționând că inițiativa nu a fost adoptată ca urmare a unui consens larg, fără a preciza, dacă e vorba de consensul în cadrul Parlamentului sau a societății. Pe de o parte, în prima lectură pentru votul mixt au votat 74 de deputați din 101 adică peste 70% din componența legislativului. Pe de altă parte, sondajele arată o imagine total neuniformă în interiorul opiniei publice. Potrivit recentului Barometru de Opinie Publică, 37% din respondenți optează pentru păstrarea sistemului bazat pe liste de partide, 29% - pentru vot uninominal și 23% - vot mixt (IPP, aprilie 2017). Democrații și socialiștii fac referință la alte sondaje, conform cărora majoritatea cetățenilor ar susține votul mixt. Oponenții acestei idei, opoziția extra-parlamentară și exponenții societății civile care monitorizează activ autoritățile, consideră că democrații ar dezinforma opinia publică și ar forța lucrătorii din sectorul bugetar să sprijine votul mixt.

Totodată, Comisia consideră că votul mixt va spori vulnerabilitatea în rândul parlamentarilor față de interesele grupurilor de afaceri, evitând să facă referință la  fenomenul “statului capturat” (IPN, May 2017). De fapt, deși indirect, Comisia face aluzie la corupția politică deja răspândită în Moldova, la care votul mixt poate contribui și mai mult.

Al doilea bloc de critici se referă la aspectele tehnice legate de desfășurarea votului mixt printre care se numără lipsa de claritate cu privire la modalitatea de crearea a circumscripțiilor uninominale de către Comisia Electorală Centrală. De asemenea, nu este specificat mecanismul de formare a circumscripțiilor pentru votanții din regiunea transnistreană și diasporă. Adițional, este semnalat faptul că noile modificări la legislația electorală nu prevăd sporirea reprezentării femeilor și a minorităților sau  măsuri care ar compensa acest lucru.

Democrații au anunțat cu mai multe ocazii că au de gând să îmbunătățească proiectul de lege, inclusiv în baza unor consultări largi. Aspectele tehnice sunt exact ceea ce guvernarea este pregătită să facă. Opoziția extra-parlamentară și exponenții activi ai societății civile însă sunt în dezacord total cu însăși ideea votului mixt, care ar favoriza atât democrații, cât și socialiștii, care dispun atât de resurse administrative și/sau private, mass-media cu acoperire națională, dar și de subvenții considerabile din bugetul de stat calculat conform performanțelor electorale din 2014 și 2015 (Promolex, Mai 2017).

Cel de-al treilea bloc de critici țintește propunerea de a extinde prerogativele președintelui țării. Comisia apreciază că atribuțiile adiționale pentru dizolvarea Parlamentului, oferite președintelui, ar fi excesive, dar și că pot fi folosite ca instrument politic. În final, Comisia se exprimă în defavoarea unor puteri discreționare atribuite președintelui sau Parlamentului, deoarece în ambele cazuri pot fi provocate conflicte inter-instituționale.

Cu toate acestea, sondajele publice arată o explozie a simpatiilor față de președintele Igor Dodon. Folosind acest context favorabil, președintele a semnat un decret (Martie 2017) privind inițierea unui referendum consultativ pentru toamna anului 2017 privind extinderea atribuțiilor președintelui, transformarea delapidărilor din sistemul bancar în datorii de stat, reducerea numărului deputaților până la 71 și studierea “Istoriei Moldovei”. Cel mai degrabă, democrații ar putea să sacrifice aceste prevederile legate de atribuțiile președintelui din proiectul de lege privind votul mixt, pentru a satisface parțial recomandărilor Comisiei, chiar dacă riscă să piardă sprijinul deputaților socialiști la votarea finală.

Asistență macro-financiară în trei tranșe și cu trei condiții

Conform propunerii de decizie privind acordarea asistenței macro-financiare (Consiliul UE, Iunie 2017), asistența în valoare de 100 mln EUR va fi alocată în trei tranșe, la o distanță de cel puțin trei luni dintre fiecare. Asistența dată poate fi acordată în paralel cu asistența prevăzută prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Cea din urmă poate ajunge la 610-746 mln EUR. de alocații indicative, planificate pentru perioada 2014-2020, dar transferate în funcție de necesitate și angajamentul pentru reforme.

Asistența macro-financiară va fi oferită în baza Memorandumului de înțelegere, care va fi negociat la etapa următoare. Acest Memorandum va include condiții specifice, ale căror realizare va influența deciziile privind alocarea tranșelor. Asistența acordată sub formă de împrumuturi (60 mln EUR) urmează să fie întoarsă în maxim 15 ani, adică până în anul 2032.

Prima tranșă a asistenței macro-financiare trebuie debursată în 2 ani și 6 luni de la ziua intrării în vigoare a Memorandumului de înțelegere între Moldova și UE.

În total sunt trei grupuri de condiții fără de care asistența macro-financiară nu poate fi alocată. Acestea sunt foarte diverse, dar și interdependente. Potrivit aranjamentelor între Parlamentul European și Consiliul UE, doar îndeplinirea lor concomitentă va permite inițierea asistenței și continuarea ei posterioară.

Prima condiție este, de fapt, precondiția politică, care constă în asigurarea de către autoritățile moldovene a unor “mecanisme democratice efective”, precum sistem parlamentar pluripartidist, statul de drept, dar și garanții pentru respectarea drepturilor omului. Atât Comisia Europeană cât și Serviciul European pentru Acțiune Externă trebuie să monitorizeze aceste precondiții atât în fază inițială, cât și pe întreaga durată a asistenței macro-financiare.

Pentru a fortifica precondiția politică, cele trei instituții europene au semnat o Declarația comună, convenită în urma trialogului din 6 iunie 2017. Declarația face referință la inițiativa de schimbare a sistemului electoral, importanța funcționării mecanismelor democratice, dar și la gradul de îndeplinire de către autoritățile de la Chișinău a recomandărilor partenerilor internaționali relevanți, specificând Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR.

A doua condiție include o performanță satisfăcătoare în implementarea programului cu FMI, care conține reforme structurale importante, în principal în sectorul financiar. În așa fel, UE vrea să se asigure că Moldova este angajată plenar în reformele monitorizate de către FMI.

Cea de-a treia condiție constă în implementarea propriu-zisă a Memorandumului de înțelegere Moldova-UE privind asistența macro-financiară, în special pe partea de politici economice.

Defectele precondiției politice

Ideea precondiției politice este esențială pentru a face presiuni efective asupra democraților, care vor să folosească votul mixt pentru a-și consolida pozițiile la alegerile din 2018. Cu toate acestea, felul în care este formulată precondiția în Declarația celor trei instituții europene este fragilă dat fiind faptul că este extrem de interpretabilă.

Mai exact, precondiția prevede că și Comisia Europeană, și Serviciul European pentru Acțiune Externă urmează să acorde atenție majoră la felul cum autoritățile moldovene iau în considerare recomandările partenerilor internaționali, în special ale Comisiei de la Veneția. În limitele acestei formulări, democrații ar putea să implementeze 70-90% din recomandările Comisiei de la Veneția, pe partea tehnică și cea legată de atribuțiile președintelui, dar fără a renunța la ideea introducerii votului mixt.

Suspendarea asistenței oricând posibilă

Îndeplinirea necorespunzătoare a angajamentelor față de UE poate duce în mod inevitabil la suspendarea sau chiar anularea asistenței macro-financiare. Există o serie de circumstanțe în care Bruxelles-ul ar putea decide să-și suspende ajutorul.

În linii generale, asistența poate fi înghețată temporar sau anulată definitiv, dacă precondiția politică legată de mecanismele democratice, obiectivele Memorandumului de înțelegere sau principiile Acordului de Asociere Moldova-UE nu sunt respectate de către Moldova.

Așadar, dacă autoritățile de la Chișinău eșuează să implementeze condițiile pentru acordarea asistenței, inclusiv precondiția, destul de fragilă cu privire la preluarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, atunci asistența macro-financiară poate fi în orice moment cu ușurință suspendată sau chiar tăiată. Anul 2015 a demonstrat deja că UE poate îngheța fără probleme asistența sa. De aceea, democrații vor depune eforturile considerabile pentru a nu nimeri într-o pană de asistență europeană în perioada 2017-2018.

În loc de concluzie…

Modificarea sistemului electoral și introducerea votului mixt este un obiectiv la care democrații nu vor să renunțe, deoarece le asigură longevitate și imunitate politică în perioada post-2018. Sunt suficiente indicii care arată că PDM va încerca să ajusteze la maxim proiectul de lege privind votul mixt, pentru a satisface măcar parțial doleanțele Comisiei de la Veneția și respectiv ale UE. Probabilitatea renunțării definitive la votul mixt este însă foarte mică.

Odată adoptată decizia privind acordarea asistenței macro-financiare, Parlamentul European nu va mai putea impune condiții noi. De fapt, decizia privind asistența ar putea fi adoptată de către Consiliul UE, cu majoritate calificată, iar între timp să fie inițiată negocierea Memorandumului de înțelegere. Teoretic, chiar și dacă Memorandumul va fi ratificat, UE poate aștepta până la 2 ani înainte de a efectua prima tranșa din asistența macrofinanciară, adică până în 2019.

Cea mai puternică formă de a bloca votul mixt este prin proteste pașnice și alte activități de advocacy. Opoziția extra-parlamentară și exponenții activi ai societății pot reuși dacă îi fac pe democrați să gafeze și să acumuleze critici din partea Comisiei Europene și a Serviciului European. În acest fel, unele resurse financiare europene vor putea fi amânate (asistența de 100 mln EUR), democrații vor pierde din credibilitatea și așa redusă, ceea ce-i poate împiedica să-și restabilească sprijinul public înainte de alegerile din 2018.

În fine, pentru PDM contează atât votul mixt, cât și imaginea cu care ei vor intra în următorul scrutin care, la rândul său, depinde de accesul la cât mai multă asistență externă, dar și de transferul de imagine pozitivă dinspre Occident.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(3) comentarii
Adevarul
09:32, 19 Iunie 2017

Asistenta financiara dupa cum se vede nu tine de avizul celor de la Vnetia deoarece aceea deja au votat acordarea celor 100 milioane R.Moldova.

SERAFIM
10:50, 19 Iunie 2017

De comisia de la Veneția ține doar recomandarile pe care Moldova va avea grija sa le puie in aplicație.

andrei
11:44, 19 Iunie 2017

Asistența macrofinanciară va fi acordată, deci nu este loc de interpretări eronate, cu referire la faptul dacă europenii sunt împotriva votului mixt! Acest drept este unul suveran al fiecărui stat în parte și sunt sigur că degrabă și la noi vor înțelege asta!

Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Asociația Obștească Ecolanima

S-a scris o nouă filă de istorie în Gordinești, la #DORfest! Nordul s-a sărbătorit 2 zile cu muzică, oameni cu spirit liber și tradiții.

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | IDOM. O nouă victimă de maltratare într-un spital psihiatric.Conferințe IPN [HD] | ONG-uri: Cerem eliberarea lui Alexei Alexeev!
Conferințe IPN [HD] | Mamei i se propune să vândă ficatul fiului.Conferințe IPN [HD] |Festivalul Internațional de Filme Documentare MOLDOX.
Vezi toate
banner creditex