La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---
Iulia Iabanji, directorul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii: „În 25 de ani de Independenţă, Moldova a reuşit să-şi confirme vectorul european, iar toate evenimentele care au însoţit această aspiraţie – semnarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize – demonstrează că putem avea încredere în viitor”.
Republica Moldova a ajuns la 25 de ani de Independenţă, perioadă de timp în care societatea a demonstrat că „avem tradiţii, valori moştenite din străbuni, pe care le-am păstrat cu sfinţenie şi suntem mândri că, datorită lor, suntem cunoscuţi în lume”, spune Iulia Iabanji. Planul de acţiuni de modernizare a ţării este unul promiţător, în opinia directorului general al ODIMM. Astăzi Moldova are o economie modernă, cu instrumente noi de piaţă, cu inovaţii, chiar dacă, în comparaţie cu alte ţări europene, mai sunt multe de realizat. Este foarte important, spune Iulia Iabanji, ca realizarea Planului de acţiuni să fie efectuată cu implicarea societăţii în întregime, de la mic până la cei maturi, care să conştientizeze că „procesul de europenizare a ţării este al nostru comun şi nu doar al autorităţilor”.
Prin activităţile sale, ODIMM încearcă să schimbe mentalitatea conducătorilor de companii, să le insufle o gândire creativă, strategică, de perspectivă. „Un business de succes presupune existenţa unui plan de dezvoltare strategică a companiei măcar pentru următorii trei ani. Antreprenorul trebuie să ştie ce vrea să producă, unde va vinde acest produs, cine este potenţialul cumpărător, care este doleanţa acestui cumpărător şi ce beneficii ţinteste să obţină din această activitate. Concomitent cu procesul de producere, antreprenorul trebuie să fie la curent cu toate schimbările şi tendinţele pieţei, trebuie să caute noi parteneri, noi pieţe de desfacere”, spune directorul ODIMM.
În opinia Iuliei Iabanji, antreprenoriatul din Republica Moldova se află la etapa de ascensiune dinamică. E o etapă de perfecţionare a legislaţiei şi de adaptare a acesteia la cerinţele mediului de afaceri şi la standardele europene. Treptat se schimbă mentalitatea antreprenorilor şi angajaţilor. Graţie liberalizării regimului de vize pentru spaţiul european, moldovenii au posibilitate să preia cele mai moderne tehnologii şi echipamente, să facă schimb de experienţă şi bune practici, să analizeze procesele eficiente de dezvoltare a businessului în ţările europene. Unele componente importante ale business-ului moldovenesc, care trebuie schimbate pe parcurs, sunt tehnologiile şi utilajul învechit. Doar realizând aceste obiective, antreprenorii moldoveni vor putea avansa şi accede mai masiv pe pieţele europene.
Iuliei Iabanji este de părere că Moldova va putea să se considere prosperă atunci când toate domeniile de dezvoltare socio-economice ale ţării vor activa ca un sistem întreg, complimentându-se unul pe altul. Dezvoltarea economică trebuie să meargă în tandem cu dezvoltarea infrastructurii fizice: drumuri, conducte de gaze, apă, canalizare, reţelele electrice şi, în general, toată infrastructura de suport. La acest capitol se adaugă şi necesitatea de specialişti calificaţi, muncitori. De asemenea, este important a avea o infrastructură socială adecvată: şcoli, grădiniţe, creşe, case pentru bătrâni etc. Şi la acest proces trebuie să contribuie toate instituţiile şi structurile vizate: autorităţile publice centrale şi locale, organizaţii de suport, care trebuie să găsească soluţii pentru a crea condiţii atractive de dezvoltare a afacerii şi condiţii decente de trai, cu scopul de a motiva tinerii să rămână în localitatea natală.
Referitor la necesitatea de specialişti calificaţi – aceasta este o problemă majoră pentru Republica Moldova, spune directorul ODIMM. Companiile au nevoie de muncitori calificaţi, cu experienţă, iar realitatea este că experienţa vine doar din practică. Or, utilajele folosite de majoritatea instituţiilor de învăţământ din ţară cedează cu mult tehnicii achiziţionate de întreprinderi, iar majoritatea companiilor din Moldova, fiind la început de cale, au nevoie de specialişti deja formaţi şi nu pot sa-şi permită să angajeze tineri fără experienţă. În aceste condiţii, tinerii aleg să plece peste hotare.
Iulia Iabanji spune că, oricât de atractivă ar fi din punct de vedere financiar oferta peste hotare, personal nu ar putea pleca pentru mult timp din Moldova, deşi a avut mai multe propuneri ademenitoare. „Recunoaştem cu toţii, că în Moldova este mai greu de lansat o afacere. Comparativ cu ţările europene, suportul statului este mai modest, dar nu este imposibil. Până în prezent doar prin intermediul Programului PARE 1+1, în cinci ani au fost iniţiate peste 750 de întreprinderi de către migranţii moldoveni întorşi în ţară şi de rudele acestora, dintre care circa 90 la sută sunt viabile şi activează cu succes. Acest lucru demonstrează că Moldova este pe calea cea dreaptă şi posibilităţile de a dezvolta afaceri în Moldova cresc”, menţionează Iulia Iabanji.
Directorul ODIMM crede că una dintre nişele insuficient explorate în Moldova este piaţa serviciilor. În marea majoritate a localităţilor rurale lipsesc serviciile necesare populaţiei: reparaţie de încălţăminte, îmbrăcăminte, tehnică, frizerii, săli de sport, pensiuni de odihnă. Toate aceste servicii înseamnă noi afaceri la sate. Totodată, una dintre priorităţile Ministerului Economiei este de a crea lanţuri valorice în procesele de producere şi comercializare a mărfurilor – aşa-numitele clustere. Clusterul uneşte producătorul cu cercetarea, ştiinţa, consultanţa şi cu promovarea pe alte pieţe. Iulia Iabanji susţine că Moldova trebuie să preia experienţa statelor dezvoltate, unde businessul, cercetarea, ştiinţa şi consultanţa conlucrează între ele şi obţin rezultate eficiente.
Comparând sectorul antreprenorial de acum 25 de ani cu cel actual, Iulia Iabanji spune că s-a schimbat mentalitatea, cultura în afaceri, managementul şi domeniile de aplicare. Atunci erau antreprenori la început de cale, reticenţi la schimbări, neîncrezuţi în forţele proprii, fără viziuni de dezvoltare de perspectivă a companiei. Doar cei isteţi se lansau în business şi cei care nu aveau altă alternativă, urmare disponibilizării masive. Atunci au apărut primele cooperative, întreprinderi individuale, gospodarii ţărăneşti, iniţiate haotic, fără mare previzibilitate. Acum antreprenorii au devenit mai responsabili, mai competenţi, orientaţi pe piaţă şi pe consumator. De asemenea a crescut responsabilitatea socio-corporativă a mediului privat. Multe istorii de succes pot servi drept modele de dezvoltare a afacerii pentru începători. În acest context, în scopul preluării experienţei, ODIMM preconizează să lanseze programe de mentorat.
„Visez ca în zece ani să trăim într-un stat de drept, unde toate drepturile, inclusiv în afaceri, sunt protejate şi sunt în favoarea celui ce a respectat condiţiile contractuale şi legislaţia aferentă. Deschiderea unei afaceri trebuie să-i dea bătăi de cap omului cum să producă şi să se dezvolte afacerea şi, în cazul în care nu-i merge, să poată cu uşurinţă să renunţe”, spune Iulia Iabanji. Moldova are viitor prosper, dar pentru aceasta e nevoie „să ne unim forţele şi să pornim de la mândria naţională, de la respectul faţă de ţară, faţă de aproapele nostru, faţă de pământul acesta”. „Trebuie să tratăm cu responsabilitate fiecare decizie asumată, fiecare activitate îndeplinită, deoarece bunăstarea poporului depinde de fiecare dintre noi. Ceea ce ştiu cu siguranţă, că Moldova este o ţară încă tânără, iar greşelile şi eşecurile, la fel ca şi succesele, ne vor ajuta să devenim în curând un stat prosper. Noi toţi spunem că dorim, iar dorinţa aceasta trebuie să o transformăm în scopuri, care necesită a fi îndeplinite. Foarte simplu!”, a subliniat directorul ODIMM.
Anastasia Rusu, IPN
Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Doru Curoşu, Igor Meriacre, Valeria Şeican, Ciprian Raeţchi, Andrei Năstase, Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie,Valeriu Matei, Eugen Doga, Dumitru Postovan, Petru Macovei, Tatiana Negruş, Maia Sandu, Viorel Soltan, Valentin Guţan, Gheorghe Erizanu, Mariana Onceanu-Hadârcă,Viorel Cibotaru, Victor Micu, Sergiu Prodan, Igor Dodon, Aureliu Batrînac, Alexandru Pleşca, Dionis Cenuşa, Kalman Mizsei, Petru Bodarev, Marian Lupu, Iulia Iabanji, Pavel Filip, Andrian Candu.