Speakerul Adrian Candu și premierul Pavel Filip, au depus ieri flori în memoria victimelor atentatului din 11 septembrie 2001 în New-York. „Încă sunt multe victime ale teroriștilor în lume și pentru a contracara acest fenomen este nevoie de compasiune, înțelegere, solidaritate și mobilizare”, a spus Andrian Candu, iar Pavel Filip a menționat că după atentat „întreaga lume s-a mobilizat mai bine, pentru că doar prin efort comun pot fi contracarate asemenea crime”.
Așa e, dar nu mereu și pretutindeni. Pentru ca să îndepărteze unele persoane de pe teritoriul său, este suficient ca statul să aibă motive să considere că aceste persoane prezintă anumite riscuri. Aceste persoane pot nici să nu fi comis vreo infracțiune sau încălcare de lege. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV de către juristul Vitali Catană.
„Motivele sunt unele care exced cadrul care privește drepturile omului, cadrul a ceea ce numim dreptul comun, fie dreptul penal sau contravențional. Este un domeniu în care statului i se oferă dreptul de a îndepărta de pe teritoriul său persoane doar având la dispoziție niște indicii care îndreptățesc suspiciunile prin implicarea acestor persoane în activități care prezintă risc”, a declarat Vitalie Catană...Perfect, dar cum rămâne cu suspiciunea și riscul că expulzarea turcilor de la liceul „Orizont” s-a făcut în baza unor înțelegeri „pe sub masă” între persoane influente din Moldova și Turcia?.
Și Partidul Acțiune și Solidaritate detestă ceea ce consideră că este mișmașul între Chișinău și Ankara și va face demersurile necesare pentru a solicita sancționarea internațională a celor care au pus în aplicare ordinul de deportare a celor șapte cetățeni turci din Republica Moldova. Președintele formațiunii, Maia Sandu, a declarat într-o conferință de presă că decizia este ilegală și s-a luat la solicitarea președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.
Experții IPN își consacră analiza accidentului rutier din 9 septembrie 2018, cu implicarea șefului statului și a unor membri ai familie sale. Ei constată că în spațiul mediatic au dominat fie abordări ranchiunoase, că accidentul ar fi o pedeapsă meritată de șeful statului, fie conspiraționiste, insinuându-se că ar fi vorba despre o înscenare premeditată din partea inamicilor sângeroși ai șefului statului.
În special, experții consideră că se încearcă transformarea accidentului într-un prilej de fake-uri propagandistice în ajunul preconizatelor alegeri parlamentare. În acest sens, a excelat Secretarul executiv al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Vlad Batrîncea. Acesta și-a formulat versiunea conspiraționistă pe rețelele de socializare și a multiplicat-o prin intermediul media-holding-ului afiliat PSRM. După ce dezintegrează zelul propagandistic al Secretarului executiv al PSRM, experții constată că demersul mai mult dăunează PSRM și șefului statului, decât le face bine.
În cadrul unei conferințe de presă, dedicată aniversării a 25-a a înființării PL, Dorin Chirtoacă a afirmat că nu va fi o viață prosperă în Republica Moldova cât timp nu se face unirea cu România.
Liderii PL au dat de înțeles că partidul își adjudecă primatul în ceea ce privește dezideratul unirii, afirmând că PL a fost prima formațiune care a inclus în statut „unirea”, iar acum, conform lui Mihai Ghimpu, a venit timpul ca toate partidele care promovează acest ideal, să adere la PL... Dați năvală, poarta e deschisă?
Iată unirea vitaminelor de pe ambelor maluri ale Prutului s-ar putea produce cu mai puține piedici. 18 parlamentari români, reprezentând PMP, PSD și neafiliați, au depus în Senatul de la București un proiect de lege potrivit căruia comercianții vor fi obligați să acorde spații diferite de expunere și de vânzare pentru produsele moldovenești, așa cum se întâmplă în prezent cu produsele românești.
Argumentarea proiectului se bazează pe faptul că în Republica Moldova, opt din zece locuitori sunt de etnie română, o treime din locuitori au dublă cetățenie, iar istoria Republicii Moldova este parte integrantă a istoriei românești. În consecință, politicile României ar trebui să includă componenta moldovenească și să urmărească integrarea economică a celor două state.
Și la Nistru vrem să fie bine! Un studiu privind impactul curent și viitor al construcțiilor hidroenergetice de pe râul Nistru va fi efectuat în perioada 2018-2019 în cadrul unui proiect lansat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu sprijinul statului suedez. Proiectul va contribui la consolidarea capacităților de negociere a Comisiei privind utilizarea stabilă și protecția fluviului Nistru creată în baza Acordului dintre Ucraina și Republica Moldova privind colaborarea în domeniul râului Nistru.
În altă ordine de idei, un sistem de transport rutier durabil și eficient, care conduce la o dezvoltare echilibrată în concordanță cu cerințele economice, sociale și de mediu este obiectivul pe care și-l trasează Agenția Națională Transport Auto ca urmare a implementării Programului de dezvoltare strategică pentru anii 2018-2020. ANTA cooperează cu Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova, care a elaborat o serie de recomandări în cadrul Studiului de evaluare a coridoarelor comerciale ale Moldovei.
Printre problemele principale este faptul că Moldova nu are ieșire la mare, ci doar un singur port la Giurgiulești, care nu este exploatat pe măsură. O altă problemă ține și de regiunea transnistreană, pentru că s-a constat că circulația mărfurilor în partea de est a țării se ciocnește de anumite complicații. Problematică e și starea proastă a drumurilor, atât spre frontieră spre UE, cât și spre Ucraina. Întârzierile la punctele de trecere a frontierei afectează în mod negativ performanța coridoarelor comerciale și, într-un final, fluxurile comerciale.
Amănunte pe IPN!
