logo

Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 1 februarie 2019


https://www.ipn.md/index.php/ro/principalul-scurt-pe-doi-sinteza-ipn-din-1-februarie-2019-7978_1046764.html

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) lasă anual bugetul familiei fără 20 de mii de lei. Expertul în politici economice la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a declarat pentru IPN că oamenii achită TVA de fiecare data când cumpără un produs sau plătesc un serviciu, această taxă fiind inclusă în prețul final.  Statul nu are un mecanism de întoarcere a TVA în situațiile în care un produs a fost vândut de mai multe ori sau a fost suprataxat. Potrivit expertului, în prezent agenții economici au sute de milioane TVA supraplatit pe care nu le pot recupera.

Toate tipurile de mărfuri moldovenești vor putea fi exportate pe piața Federației Ruse, tranzitând teritoriul Ucrainei, începând din data de 30 ianuarie, anul curent. Despre aceasta a anunțat președintele Igor Dodon, urmare a întrevederii cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, la Moscova.

Referindu-se la alegerile parlamentare din Republica Moldova, șeful statului rus a menționat că rușilor nu le este indiferent cum se va forma Parlamentul Moldovei, care stabilește Guvernul țării. De aceasta va depinde și dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești.

Fiodor Ghelici, ex-președinte al Comisiei pentru controlul public de pe lângă președintele Republicii Moldova, susține că, deși Igor Dodon a promis că va investiga frauda din sistemul bancar, nici până astăzi acest lucru nu a fost făcut. „Igor Nicolaevici, dumneavoastră sunteți complice la tot. Primul argument și cel mai important e că ați interzis Comisiei pentru controlul public de pe lângă președinte investigarea acestor fapte îngrozitoare. Al doilea argument e că președintele nici până astăzi nu și-a îndeplinit una dintre principalele promisiuni. Unde este comisia care urma să investigheze furtul acestor miliarde?”, se întreabă Fiodor Ghelici.

Reprezentanții Partidului Socialiștilor consideră că parteneriatul Moldovei cu blocul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord creează pericole evidente pentru securitatea statului. Ca parte a unui angajament electoral, socialiștii spun că vor veni în Parlament pentru a consolida statutul de neutralitate al țării, transmite IPN. Potrivit lui Vlad Batrîncea, secretar executiv al formațiunii,  aceasta „poate crea Republicii Moldova anumite probleme în raport cu mai mulți parteneri dinafara țării”.

Liderul democrat, Vlad Plahotniuc, a ascuns cea mai mare parte din avere, înregistrând-o pe numele unui cetățean din Cipru. Este declarația președintelui Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, care afirmă că Vlad Plahotniuc a tăinuit bunuri imobile și alte proprietăți care ar valora aproximativ 200 de milioane de euro. Dorin Chirtoacă susține că Partidul Liberal va face o campanie electorală respectând prevederile Codului Electoral și că va prezenta societății mai multe dezvăluiri. Campania Partidului Liberal va fi axată pe combaterea fățărniciei, lupta cu grupările oligarhice și promovarea unirii cu România, a mai spus Dorin Chirtoacă.

Șapte cetățeni moldoveni au fost reținuți pe teritoriul Republicii Moldova pentru dirijarea activității unui grup suspectat de trafic de droguri, de tip hașiș, din Spania în Federația Rusă. O parte din membrii grupului, confirmă procurorul, sunt foști și actuali angajați ai organelor de drept din Republica Moldova. Dacă vor fi găsite vinovate, persoanele reținute riscă o pedeapsă de la 7 la 15 ani de închisoare.

Un consumator nemulțumit de prestarea serviciilor unui dezvoltator imobiliar a reușit să-și întoarcă 23 de mii de euro, bani achitați pentru un imobil. S-a întâmplat după ce persoana, care a încheiat un contract de investiții cu o companie imobiliară, s-a plâns la Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, pe tărăgănarea dării în exploatare a construcției, transmite IPN.

Campania electorală în circumscripțiile uninominale este una murdară, în care partidele recurg la diverse șiretlicuri ilegale pentru a câștiga încrederea cetățenilor. PDM, PSRM și Partidul Șor sunt lideri la acest capitol. Totodată, partidele desfășoară campanii denigratoare unul împotriva altuia. Opinii în acest sens au fost exprimate de reprezentanții Blocului Electoral ACUM, ai Partidului Comuniștilor, dar și ai Partidului Socialiștilor la dezbaterile publice cu tema: „Alegeri 2019: Va rog sa mă alegeți deputat pentru că...”, ediția a 101-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN.

În cadrul acelorași dezbateri, reprezentanții PCRM, PSRM și blocului electoral ACUM au promis să se concentreze în viitorul parlament pe combaterea corupției și reformarea justiției. Legile și actele anti-populare adoptate pe parcursul ultimilor zece ani, precum legea amnistiei capitalului, sistemului electoral mixt și legea care transferă pe umerii cetățenilor întoarcerea miliardului, trebuie anulate.

Alți participanți la dezbateri văd viitorul Republicii Moldova alături de România, prin unirea celor două state. Totodată, în această campanie electorală unele partide sunt dezavantaje, inclusiv din punct de vedere mediatic, în raport cu partidul de guvernare, care ar pune piedici unor concurenți electorali. Declarații în acest sens au făcut reprezentanții Partidului politic Șor, ai Partidului Mișcarea Antimafie, ai Partidului Politic Partidul Nostru și cei ai Partidului Național Liberal.

O delegație pre-electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a  efectuat o vizită la Chișinău, menționează un șir de îngrijorări persistente care rămân încă nesoluționate, în special, cazuri de intimidare și violență împotriva candidaților, cazuri de discurs de ură, inclusiv împotriva candidatelor femei, dar și cazuri privind utilizarea resurselor administrative. Printre îngrijorările menționate se mai numără suspiciuni privind cumpărarea alegătorilor, dar și cazuri privind implicarea funcționarilor publici în procesul de colectare a semnăturilor. La fel, este vorba despre cazuri de distribuire a cadourilor electorale în timpul evenimentelor electorale cu implicarea fundațiilor de caritate afiliate unor partide politice.

Delegația împărtășește și îngrijorarea exprimată de Comisia de la Veneția privind introducerea sistemului electoral mixt. Adunarea Parlamentară și-a exprimat îngrijorarea privind lipsa de transparență a criteriilor pentru determinarea numărului secțiilor de votare în străinătate. În opinia mai multor părți interesate, aceste criterii trebuie să asigure dreptul alegătorului de a participa în mod efectiv la alegeri. Delegația consideră că problema nu poate fi soluționată prin creșterea numărului buletinelor de vot atribuite fiecărei secții de votare, dacă numărul și amplasarea secțiilor de votare nu reprezintă în mod proporțional alegătorii care locuiesc în diferite țări. Etc., etc., etc.

„Alegeri pe înțelesul tuturor” de la IPN: contestațiile privind organizarea și desfășurarea alegerilor sunt cereri de anulare sau revizuire a unui act, a unei hotărâri sau acțiuni. Acestea pot fi depuse de către alegători și concurenții electorali, care contestă acțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale, în organele electorale ierarhic superioare și în instanțele de judecată.

Contestația va conține descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerințele contestatarului, semnătura și datele de identitate ale persoanei care o depune.

Sesiunea de primăvară a Parlamentului începe pe 4 februarie. Mandatul actualei legislaturi a expirat pe 30 noiembrie 2018. Conform prevederilor Constituției, mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă, Parlamentul poate adopta legi ordinare și hotărâri. Totodată, poate organiza audieri, consultări și efectua controlul parlamentar.

Amănunte pe IPN!