Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 25 martie 2019

Lucrurile nu sunt catastrofale în sistemul judecătoresc, dar nu merg bine. Despre aceasta ne vorbesc rapoartele internaționale, încetarea finanțării în domeniul justiției din partea Uniunii Europene. Din ceea ce s-a raportat recent, unele momente se confirmă și trebuie reparate ca să ajungem la nivelul cuvenit în justiție. Declarațiile aparțin fostului președinte al Curții Constituționale, al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții Supreme de Justiție, Victor Pușcașîn cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la postul de televiziune TV8.

În cadrul aceleiași emisiuni Președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, a spus că judecătorii într-o țară trebuie să facă dreptate, dar nu ceea ce cred că ar vrea de la ei executivul, deputații, polițiștii sau procurorii. „Mă tem că în Republica Moldova sunt destul de puține cazuri când judecătorii fac dreptate indiferent de ce ar dori politicienii, procurorii s-au alte părți implicate. Noi suntem mai aproape de comă decât de o viață deplină a justiției”, opinează președintele CRJM.

Într-un articol pentru IPN, analistul Veaceslav Craciun dă detalii despre „ce se află în spatele amânării alegerii bașkanului” de pe 19 mai pe 30 iunie anul curent. Cauza formală, spune el, este de a da posibilitate bașkanului în exercițiu să promulge amendamentele din codul electoral al Găgăuziei privind ridicarea pragului de participare a alegătorilor în scrutinul de desemnare a bașkanului de la 30 la 50 la sută și derularea votării în baza registrului alegătorilor întocmit de întreprinderea de stat „Registru”, în loc de listele alcătuite de organele puterii locale. Însă deciziile adoptate de deputații APG-Y au fost înțelese de Irina Vlah ca o „comandă politică” din partea ex-deputatului pe listele PDM Nicolai Dudoglo, care a făcut deja trei tentative nereușite de a accede în funcția de bașkan, dar „nu a exasperat de a lua puterea în Găgăuzia”.

Analistul politic Corneliu Ciurea este de părere că situația privind formarea unei coaliții în noul Parlament este incertă și admite că discuțiile vor mai dura. De asemenea, el consideră că blocul ACUM s-ar putea să nu mai participe la discuțiile pe marginea formării majorității, deși este îndemnat din ambele părți să o facă. Aprecierile au fost făcute la emisiunea „Replica” de la postul de televiziune Prime.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, invită Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat şi Blocul electoral ACUM la discuții privind formarea unei majorități parlamentare sau, după caz, declanșarea alegerilor anticipate. Igor Dodon a fixat pe 26 martie, ora 14.00 pentru a se întâlni cu președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, ora 15.00 – pentru discuții cu liderul PDM, Vlad Plahotniuc, iar la ora 16.00 îi așteaptă pe liderii Blocului electoral ACUM DA PAS, Andrei Năstase și Maia Sandu.

Într-un comunicat de presă al PSRM se spune că în cadrul ședinței din 25 martie conducerea PSRM a analizat invitația președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, și a decis să participe la dialog.

Partidul Democrat și Blocul electoral ACUM DA PAS au luat act de invitația președintelui Igor Dodon la dialog, dar deocamdată nu au un răspuns ferm dacă o vor accepta.

Reprezentanții Blocului electoral ACUM anunță că Secretariatul Parlamentului a refuzat înregistrarea a două proiecte de legi și cinci proiecte de hotărâri ale Parlamentului. Într-o postare pe Facebook, Sergiu Litvinenco menționează că argumentul refuzului de a înregistra pachetul, care în opinia sa este uluitor, e că nu există conducerea Parlamentului, respectiv, nu are cine pune „viza” pe proiecte. „De parcă ar exista vreo prevedere legală care ar condiționa înregistrarea inițiativelor legislative de alegerea sau nealegerea președintelui Parlamentului”, menționează parlamentarul.

Proiectele de acte legislative prezentate de un grup de 26 de deputați au fost înscrise în registrul de intrare al Parlamentului pe 22 martie. Într-un comunicat de presă, Secretariatul Parlamentului menționează că proiectele de acte legislative și propunerile legislative se depun pe numele Biroului Permanent și se distribuie spre raportare și avizare prin dispoziția președintelui Parlamentului, potrivit Regulamentului Parlamentului. După înregistrare, în cel mult cinci zile lucrătoare de la data includerii în procedura legislativă, proiectele de acte legislative, propunerile legislative se plasează pe web site-ul Parlamentului.

Pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost instituit codul albastru care indică un nivel scăzut de alertă teroristă. Ordinul a fost emis de Serviciul de Informații și Securitate, în temeiul prevederilor Sistemului național de alertă teroristă aprobat prin hotărâre de Guvern în octombrie 2018. SIS menționează într-un comunicat de presă că, urmare a stabilirii nivelului scăzut de alertă teroristă, autoritățile cu împuterniciri în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, în limita competențelor, urmează să verifice informațiile cu privire la riscurile teroriste, să desfășoare activități de profilaxie, de sensibilizare și formare a opiniei publice în vederea promovării politicii de stat în domeniul prevenirii și combaterii terorismului.

Instituirea codului albastru, a nivelului scăzut de alertă teroristă, prevede și un șir de recomandări pentru populație. Fie că se află în stradă, în locuri de aglomerare în masă sau în transportul public, cetățenii sunt îndemnați să fie precauți și să atragă atenția asupra aspectului exterior și comportamentului persoanelor care li se par suspecte. Spre exemplu, dacă acestea poartă îmbrăcăminte care nu corespunde anotimpului sau creează impresia că sub haine ar avea obiecte ascunse, sau în cazul în care încearcă să evite camerele de supraveghere și contactul cu reprezentanții organelor de poliție.

Duminică trecem la ora de vară, probabil pentru ultima oară. Potrivit MEI, în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene a ONU și concomitent cu statele membre ale Uniunii Europene, pe 31 martie 2019, ultima duminică a lunii martie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova va avea loc trecerea la ora de vară – cu o oră înainte.

Astfel, ora 02.00 va deveni 03.00. Potențial aceasta va fi ultima schimbare obligatorie a ceasului. Țările care vor dori să treacă permanent la ora de iarnă vor putea face acest lucru pe 27 octombrie 2019. În 2018, Comisia Europeană a organizat o consultare publică, la care 84% dintre europeni au răspuns în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei.

Amănunte pe IPN!

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.