Op-Ed
	De integritatea clasei politice depinde durabilitatea și ireversibilitatea reformelor, de care la rândul său depinde credibilitatea UE în rândul cetățenilor Parteneriatului Estic...
Dionis Cenuşa

În noiembrie 2017, la Bruxelles, se va desfășura noul summit al Parteneriatului Estic. Până atunci, Uniunea Europeană vrea să obțină rezultate concrete în relația sa cu fiecare dintre țările Parteneriatului Estic, în baza unui Plan de acțiuni pentru 2017-2020. Atingerea unor rezultate tangibile reprezintă un obiectiv major reflectat în documentele strategice ale UE - noua Strategie Globală a UE (IPN, Iulie 2016)  și Politica Europeană de Vecinătate revizuită (IPN, Noiembrie 2015). Astfel, UE este determinată să treacă la fapte cât mai concrete, cu rezultate măsurabile. Această necesitate nu este deloc întâmplătoare.

Pe de o parte, pășim într-o etapă de maturizare a dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate. Aceasta rezultă din conștientizarea de către UE a potențialului real al Parteneriatului Estic. Totodată, aceasta mai derivă dintr-o înțelegere mai bună de către UE a anatomiei socio-economice și politice a țărilor, inclusiv ca urmare a numeroaselor crize, declanșate în regiune din 2009 încoace. Pe de altă parte, UE este nevoită să injecteze pragmatism, auto-promovare și gândire strategică într-o regiune complicată și volatilă. În mare parte, dificultățile legate de Parteneriatul Estic țin de sensibilitatea acesteia față de influența rusească. Adițional, țările din regiune sunt conduse de actori politici imprevizibili, cu defecte și deficit de legitimitate vizibile cu ochiul liber.

Așadar, intenția UE este de a face Parteneriatul Estic cât mai operațional și eficace, adică mai practic. Aceasta poate fi suficient pentru a reduce formalismul politic al inițiativei. Totuși, oricât de util ar deveni Parteneriatul, acesta va păstra cel mai degrabă încărcătura (geo)politică inițială. Or, amplificarea beneficiilor pentru țările Parteneriatului Estic va însemna o apropiere firească între regiune și UE. Acest lucru este însă inacceptabil pentru Rusia care, potrivit noului său concept de politică externă (IPN, Decembrie 2016), califică spațiul ex-sovietic drept prioritate externă majoră.

Prin urmare, scopul UE este de a realiza acțiuni, croite pentru fiecare țară în parte, din care să beneficieze în primul rând cetățenii. Însăși Federica Mogherini, Vicepreședinta Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a punctat că ceea ce contează este obținerea unor rezultate tangibile, în fiecare domeniu, care să servească intereselor cetățenilor.

Prioritățile Parteneriatului Estic

Obiectivele UE pentru țările Parteneriatului Estic, trasate în calendarul de acțiuni, inclus în “Partneriatul Estic – focusarea pe priorități și livrabile”, conțin 20 de “livrabile”. Acestea sunt planificate pentru perioada 2017-2020, cu o serie de activități preconizate pentru 2017.

Acțiunile vor sprijini eforturile UE și ale țărilor PaE în patru domenii prioritare: 1) dezvoltarea economică și oportunități pentru accederea pe piața europeană; 2) consolidarea instituțiilor și buna guvernare; 3) conectivitatea, eficiența energetică, mediul înconjurător și schimbări climatice; 4) mobilitatea și contactele interpersonale.

Mai mult ca atât, UE urmărește să facă participarea societății civile mai structurată și mai profundă, prin ridicarea calificării și abilităților de evaluare de către aceasta a politicilor publice. De asemenea, în centrul acțiunilor realizate de UE în Parteneriatul Estic vor fi egalitatea de gen și non-discriminarea. De aceea, o atenție deosebită va fi acordată sporirii participării femeilor în activitățile dedicate liderismului printre tineri și capacitării mediului de afaceri, de rând cu avansarea în implementarea legislației anti-discriminare. Nu în ultimul rând, UE se va preocupa de comunicarea cu publicul, cu scopul ridicării nivelului de credibilitate și cunoaștere vizavi de UE în rândul cetățenilor. La aceasta se mai adaugă și asigurarea pluralismului media, cu un accent pe combaterea dezinformării și comunicarea cuprinzătoare cu grupurile vorbitoare de limbă rusă.

Până la summitul de la Bruxelles din noiembrie 2017, UE vrea să aibă dovezi ce ar demonstra utilitatea Parteneriatului în cifre și exemple concrete. Dacă această misiune este realizată, atunci va avea de beneficiat imaginea și respectiv legitimitatea UE, care s-a subțiat considerabil în regiune. Menținerea unor țări prietenoase și proeuropene este la fel de important pentru UE ca și faptul ca aceste țări să fie guvernate în mod democratic și sustenabil.

Prioritatea numărul 1 – dezvoltarea economică

Pe partea de dezvoltare economică, UE vrea ca economiile țărilor din Parteneriatul Estic să devină diversificate și robuste, pentru a atrage investiții și a crea locuri de muncă noi. Aceasta urmărește îmbunătățirea cadrului regulator pentru mediul de afaceri (inițiativa EU4Business) și dezvoltarea strategiilor pentru IMM-uri, dar și implicarea acestora în procese decizionale. De asemenea, este vizată sporirea accesului la infrastructura de finanțare pentru mediul de afaceri, cu asistența instituțiilor financiare internaționale (BERD, Banca Mondială etc.).

Totodată, altă prioritate constituie crearea locurilor muncă la nivel local, prin sprijinirea administrațiilor publice locale în impulsionarea ideilor economice locale (lansarea în octombrie 2018 a inițiativei – Primari pentru Creștere Economică).

Alt sub-obiectiv implică armonizarea piețelor digitale, prin eliminarea obstacolelor rămase din calea serviciilor online, precum și dezvoltarea ecosistemelor digitale și a start-up-urilor digitale din cadrul țărilor Partneriatului Estic. Implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE se numără la fel printre obiective. În mod nemijlocit, aceasta înseamnă creșterea volumului de exporturi către piața europeană și diversificarea acestora, prin îndeplinirea cerințelor (fito)sanitare necesare pentru a nimeri pe piața UE. Aceasta poate diminua impactul instrumentelor de coerciție folosite de Rusia.

Prioritatea numărul 2 – instituții și bună guvernare

Prin consolidarea instituțională și buna guvernare, UE urmărește combaterea corupției, fortificarea administrației publice și asistarea agendei de reforme. Statul de drept și mecanismele anti-corupție sunt considerate cruciale, inclusiv pentru siguranța investițiilor și ameliorarea condițiilor pentru mediul de afaceri. Împreună cu acestea vine reformarea justiției. Aceasta ar presupune ridicarea calității actului justiției, în particular prin selectarea judecătorilor pe bază de merite, asigurarea unei asistențe juridice efective, precum și independența justiției.

De asemenea, este propusă continuarea reformei administrației publice locale, prin sporirea transparenței (Bugete pentru cetățeni) și a răspunderii autorităților locale, în paralel cu extinderea participării cetățenilor la adoptarea deciziilor la nivel local. La fel, este prevăzută susținerea cooperării în domeniul securității civile. Elementul dat ține de creșterea rezistenței țărilor la riscuri de ordin cibernetic, transfrontalier și celor de natură civilă (accidente industriale, calamități naturale etc.). Aceasta la fel vizează sporirea securității în fața acțiunilor Rusiei. Cea din urmă a folosit atacuri și spionaj cibernetic împotriva mai multor țări UE (Estonia, Germania etc.), pe aceeași cale influențând cursul alegerilor prezidențiale din SUA.

Prioritatea numărul 3 – conectivitate și mediul înconjurător

La nivel de conectivitate, energie și schimbări climatice, UE propune în primul rând facilitarea proiectelor de interconectare în domeniul transportului, diminuarea vulnerabilității țărilor la riscuri exterioare și promovarea dezvoltării durabile. În acest domeniu, identificarea posibilităților de finanțare constituie una din măsurile principale, care însă nu pot avea loc fără implicarea instituțiilor financiare internaționale, cât și a investițiilor private.

Totodată, aceasta include interconectările din sectorul energetic (gaze naturale, electricitate), gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău fiind menționat în mod explicit ca unul din sub-obiective. Evident, aceasta are o valoare enormă pentru securitatea energetică a țărilor. Pe această cale, dependența lor față de hidrocarburile rusești poate fi diminuată (în special, Moldova, Ucraina).

Îmbunătățirea eficienței energetice este grupată împreună cu utilizarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor cu efect de seră. În acest sens, este prevăzută atragerea mediului de afaceri și a administrației locale. Adaptarea la schimbările climatice cuprinde măsuri ce țintesc îmbunătățirea condițiilor de viață și a sănătății populației (de exemplu, calitatea apei), inclusiv prin reducerea expunerii la condiții climaterice nefavorabile.

Prioritatea numărul 4 – mobilitate și contacte interpersonale

Pe dimensiunea mobilității și a contactelor interpersonale, accentul este pus pe dezvoltarea abilităților antreprenoriale și pe adaptarea la procesele de modernizare care au loc în economie. Îmbunătățirea nivelului de angajare în rândul tinerilor și promovarea colaborării în domeniul cercetării și inovațiilor sunt la fel incluse în această dimensiune.

Liberalizarea regimului de vize (cu Ucraina și Georgia), dezvoltarea parteneriatelor de mobilitate și managementul integrat al frontierelor alcătuiesc alt bloc de acțiuni. La fel, este prevăzută promovarea liderismului și antreprenoriatului în rândul tinerilor, cu acțiuni dedicate dezvoltării abilităților și mobilității academice. Această dimensiune este cea mai dinamică, inclusiv pentru că implică cea mai activă categorie a societății – tinerii (studenții, elevii). Adițional, este prevăzută o integrare a sistemelor de inovație și cercetare, prin intermediul platformei Horizon 2020 (cu un buget de circa 8 miliarde EUR până în 2020).

Beneficii pentru Moldova

Moldova este probabil cea mai eligibilă pentru a beneficia din, practic, toate aspectele Planului de acțiuni pentru Parteneriatul Estic. Unicul factor care poate crea obstacole pentru valorificarea beneficiilor este cel politic și intensitatea cu care acesta abuzează de posibilitățile acordate de UE. 

În linii mari, putem deosebi obiective în care interesele autorităților moldovenești coincid cu cele ale UE și cele în care acestea sunt în contradicție. Din prima categorie face parte - creșterea exporturilor, facilitarea accesului la resurse financiare pentru IMM-uri, mobilitatea tineretului etc. Aici, va exista un dialog linear, cu deschidere, practic, integrală din partea Chișinăului.

A doua categorie este însă mai problematică – reforma justiției, fortificarea instituțiilor, buna guvernare. Or, guvernarea de la Chișinău nu este pregătită să facă concesii majore, deoarece supraviețuirea acesteia depinde de slăbiciunea instituțiilor și gradul lor de politizare. Dar acest lucru nu se va schimba în viitorul apropiat. Aceasta reiese din mediocritatea celor mai puternice partide politice, precum și din nivelul scăzut de exigență față de clasa politică, manifestat de majoritatea cetățenilor politic activi.

Dacă guvernarea de la Chișinău nu-și va limita apetitul pentru monopol politic, justiție selectivă, instituții politizate etc., atunci alte țări din Parteneriatul Estic vor beneficia mai consistent din oportunitățile oferite de UE.

Neajunsurile Planului de Acțiuni pentru Parteneriatul Estic

Chiar dacă UE a formulat acțiuni mai concrete, structurate pe priorități, indicând actorii responsabili și beneficiarii finali, planul de acțiuni conține o serie de defecte conceptuale și de conținut.

Neajunsurile conceptuale cuprind absența unor măsuri dedicate democratizării clasei politice, transparentizării partidelor politice, combaterea corupției politice, demonopolizarea instituțiilor. Or, anume factorul politic determină direcția reformelor și este decisiv în atingerea rezultatelor finale. Totodată, menținerea factorului politic în starea actuală va continua să producă efecte negative asupra imaginii UE, pe care cea din urmă vrea să și-o restabilească.

La fel, Planul de acțiuni include măsuri care nu fac altceva decât să ofere și mai multe oportunități acelor categorii care deja au accesul la diverse beneficii (sectorul non-guvernamental, tineretul, cercetătorii). Este importantă sporirea oportunităților pentru cei care deja înțeleg avantajele integrării europene, dar la fel este necesară și o diversificare a categoriilor de beneficiari (grupurile social vulnerabile, populația rurală).

Printre principalele defecte de conținut se numără neacoperirea aspectelor legate de societatea civilă din țările semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE. Or, Moldova, Ucraina și Georgia au create Platforme ale Societății Civile și Grupuri de Consultare pentru Dezvoltare, care la fel necesită resurse umane și financiare pentru a fi funcționale. Dar acestea sunt trecute cu vedere în Planul de acțiuni.

De asemenea, deși cooperarea în domeniul securității este menționată printre obiective, aceasta nu conține măsuri concrete legate de soluționarea conflictelor, prevenirea crizelor și protecția civilă împotriva noilor amenințări (“războaie hibride”). Acest element este imperios necesar, având în vedere că țările din regiune, au deja conflicte separatiste și/sau sunt supuse unor amenințări noi, “hibride”, din partea Rusiei (războaie informaționale, sancțiuni comerciale etc.).

În loc de concluzie

Planul de Acțiuni pentru Parteneriatul Estic reprezintă o foaie de parcurs pentru perioada 2017-2020, cu acțiuni concrete și diverși indicatori de performanță. Acesta pare a fi cel mai bun document dedicat Parteneriatului, elaborat către UE până acum. Dar nici acesta nu corespunde în totalitate realităților locale din țările Parteneriatului Estic. Astfel, multe dintre acțiuni nu au indicatori măsurabili sau denotă reticență față de anumite aspecte (cooperarea în domeniul securității).

Neajunsurile documentului decurg din deficiențele structurale ale Parteneriatului Estic ca politică. Or, acesta este alcătuit din două grupuri de state, care au viteze diferite de integrare europeană. Acest aspect influențează nivelul de așteptări, dar și condiționalitatea din partea UE, exprimate în mod corespunzător în Planul de acțiuni pentru 2017-2020.

Totuși, problema majoră abordată insuficient în Planul de Acțiuni este factorul politic și necesitatea îmbunătățirii calității lui. Parteneriatul Estic va eșua în continuare să aducă rezultate concrete și pentru cetățeni, dacă clasa politică va fi tolerată în starea în care aceasta există în prezent.

Rolul sporit al societății civile este o parte din soluție, dar fără depolitizarea instituțiilor și democratizarea clasei politice, procesele politice și de politici publice nu poate fi îmbunătățit esențial. Anume de integritatea clasei politice depinde durabilitatea și ireversibilitatea reformelor de care, la rândul său, depinde credibilitatea UE în rândul cetățenilor Parteneriatului Estic.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.